Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Ți-am spus că… renunț la tot pentru o viață cu tine?

14 June 2019

Răspuns la textul lui, de aici

Eu știu cum. Știu și de ce. Ți-am spus că nu am astâmpăr și… ies afară din mine, să mă privesc. Să NE privesc. Și să iau aminte. Și-acum îți spun:

Ne-am certat din nehotărâre. Din frică. Din posibila influență a altora. Ne-am certat din depărtare. Din orgolii. Da, posibil ca al meu să fie prea balonat, dar mi-l recunosc și știu să-l dezumflu când… e cazul.

Avem impulsuri nestăpânite amândoi. Recunosc că, uneori, ale mele o iau înaintea mea, iar eu le urmez cu ochii închiși. Până când… până când îmi scapă un ”te iubesc”. Tot din impuls vine și el. Lasă-mă să mă bazez pe tine că… n-am să le mai dau frâu liber. Chiar, de unde expresia asta ”a da frâu liber”? De lămurit la prima întâlnire.

Uneori cred că semănăm atât de mult la anumite reacții, că mă sperie. Și totuși, reacțiile noastre sunt alimentate de factori diferiți. La tine… teamă. La mine… nehotărâre. Venită tot din teamă. Teamă, nu frică. Cu frica nu poți lupta, e grea, e neagră, e neîndurătoare. E nevindecabilă. Teama e puiul ei. Dacă o stârpești din fașă, scapi definitiv de ea. De ele. Sunt multe temeri. Ți-am spus, dacă am fi față în față, cearta nu s-ar întâmpla. Ar fi înăbușită de… tăcerea ta. De mâinile tale. De buze. De ochii tăi. Chiar, ți-am spus vreodată că, oricât de căprui ar fi ochii tăi, eu tot verzi îi văd?

Ți-am spus că nu mai vreau să plângi? Ți-am spus ”iartă-mă” pentru fiecare picătură cursă din ochii tăi? Ți-am spus că ei, ochii tăi, sunt primii care îmi apar în amintiri când e vorba de tine? De la ochi, cobor la buze, apoi la mâini. Cu oricare m-aș certa, dar cu ochii tăi nu. Acolo mi-e rușine. Pentru că sunt plini de iubire, și mi-e milă să o rănesc.

Ți-am spus că… renunț la tot pentru o viață cu tine?

Ți-am spus vreodată „mulțumesc că mă iubești”?

Guest post by Arestatul fără umbră

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Am crezut că putem fi doar prieteni. Ne-am înșelat, e o tortură pentru amândoi

Nu credeam că îți voi scrie iar, public

Sufletul – entitate sau închipuire?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,786 views

Your tuppence

  1. Morino / 14 June 2019 14:06

    De ce va chinuiți, e clar ca va iubiti…nu e pacat sa va irositi iubirea datorita orgoliului, sau ce o fi acolo la voi? Doua declaratii de dragoste care rascolesc si cel mai insensibil suflet.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Am început să ne certăm tot la două zile. Păi, așa se face? - Catchy / 14 June 2019 10:58

    […] Ți-am spus că… renunț la tot pentru o viață cu tine? […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro