Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Tu, cealaltă, de ce mi-ai făcut atâta rău?

6 February 2018

Deși a trecut aproape un an de când ne-am despărțit, nu am reușit să îl iert. Am atâtea întrebări fără răspuns, poate dacă aș înțelege de ce mi-a făcut atât de mult rău, cum de a avut o inimă atât de rea, încât să mă mintă, să mă înșele, să fie atât de dur cu mine pentru o „ea”?

Am vrut de mult să îi scriu o scrisoare și acum o și o fac:

„Dragul meu,

Hai să dăm timpul înapoi cu zece ani, să stăm amândoi pe aceeași bancă albastră în parc, să te mai pot privi, să mi te aduc aminte așa cum erai tu… aveai cei mai frumoși ochi albaștri, cele mai calde mâini și cele mai dulci cuvinte. Îmi ziceai că o să mergi pentru mine până în pânzele albe, te întreb acum, după zece ani, ai găsit „pânzele albe” și ai încetat să mă iubești? Cum de te-a lăsat inima să mă înlocuiești cu femei ieftine, vulgare… când eu eram acolo zi și noapte doar pentru tine? Cum de aveai curajul să mă privești în ochi, când aveai mâinile murdare de carnea altor femei? Cum de ai putut să mă lași singură atâția ani, să îți suport indiferența, să te sun în miez de noapte ca să vii acasă?

suflet umbre

Doamne, când a murit bărbatul meu și cine naiba ești tu? Aș fi vrut doar să mă anunți și pe mine că ai întâlnit o „ea”, nu cred că meritam atâta răutate, atâtea nopți în care urlam de durere, atâtea vorbe și palme dure doar ca să fiți voi fericiți. Au fost ani de zile, te-am pus pe un piedestal, tu erai perfect, așa te-am văzut și mereu îmi spuneam că o să fie bine, te-am așteptat atâția ani… iar tu spui că eu nu am făcut nimic? Tu ai fi stat cu un om ca tine? Te-ai fi lăsat distrus de mine, chiar dacă știai ca am pe altcineva?

Am făcut mai mult pentru tine decât oricine în lumea asta, te-am iubit, sentiment pe care tu nu ești capabil să îl simți… crezi că e iubire ce simți pentru ea? Cum ai putea iubi o femeie care te-a văzut cum îți bați joc de mine, cum îmi ucizi sufletul cu indiferența ta, cum mă vorbești de rău, cum mă minți?

Iar tu, cealaltă, de ce mi-ai făcut atâta rău? L-am iubit pe omul ăsta mai mult decât ai să iubești tu vreodată, cum te puteai bucura de el când știai că fericirea voastră se clădește pe suferința mea și a copilului meu? Crezi că asta meritam eu?

Ca să îți faci o idee de cât de mult l-am iubit… știi că eu îl dezbrăcam seara sau dimineața când venea acasă, ocupat fiind cu tine, îi aduceam apă la pat, îi așezam perna, îl înveleam? Știi că îi puneam iarna șosetele pe calorifer ca să fie calde? Știai că tot eu mă puneam în genunchi ca să-l încalț cu acele șosete?

De iertat, nu te-am iertat, să te ierte Dumnezeu…..

Guest post by Sofia

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Când ce iubeai nu mai există

Totul se aflase, nu mai era nimic de făcut

Nu-ți iau bărbatul, zău!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Ana / 20 January 2020 17:08

    Totusi, ce multa prostie. Ce treaba are cealalta? El si atat este de vina. Intre voi se da cel mult concursul care e mai proasta. Si nu te mai vaita ca ai copil. E penibil. Copilul este o bucurie, nu un carlig sa tii pe cineva agatat de tine. Si ce daca spalai, calcai si faceai mancare, puneai sosete la uscat, faceai copii. Crezi ca alta nu stie sa faca astea??? Probabil ca si cealalta se intreba cum de esti atat de proasta, tu cea de acasa.

    1
    0
    Reply
  2. Maria / 27 October 2019 17:01

    De ce trebuie în viața sa cersim ceva de la cel de langa noi?Si eu am fost in postura asta..Si eu am fost înșelată..Si eu am un copil si aveam si pe vremea când tatăl lui a ales alte brate in care să se refugieze.Si eu il sunăm noaptea,ca ma mintea ca iese cu prietenii,când de fapt el era cu ea.Dar pana intr-o zi.Pana in ziua aia in care nu am mai putut să astept sa ma vada,sa ma observe,sa ma întrebe ceva,sa ma atingă,sa ma iubească.Am spus că merit mai mult.Si am plecat cu tot cu copil.Nu a fost deloc ușor,dar mereu mi-am zis ca merit sa traiesc o viata normală,alături de cineva pt care chiar să însemn ceva.Si eu am facut sacrificii,i am facut un copil,am avut grija de el ca de un copil mai mare,dar vezi tu,draga mea,ca acum,după aproape 4 ani de la despărțire,am realizat ca nu el e cel care a gresit,ci eu.Eu i am oferit tot confortul,eu făceam tot,eu eram mereu acolo,eu tipam si ma crizam mereu când venea acasa,eu ma victimizam si imploram mila,atenție si iubire,lucruri pe care cineva nu le face forțat de la tine.Le face pt ca vrea,pt ca simte.Si daca le ar simti,nu ar mai avea ochi pt alta femeie..De ce sa ne mulțumim cu firimituri, cu picături de fericire,cu resturi de afectiune?De ce sa nu renunțăm atunci când simțim ca nu mai merge si ca doare mai mult viata in care trăim,decât dacă am pleca si ne am retrage elegant dintr o relatie in care nu mai avem loc?Eu cred ca trebuie sa fim constiente mai mult de adevarata noastră valoare si sa nu mai învinuim pe altii pt nefericirea noastră,pt ca intr o relatie,ambii au partea lor de vina.Niciodata nu este doar unul singur vinovat,iar celălat are o aura invizibilă deasupra capului.Fiti puternice si renunțați la tot ce nu va face fericite

    9
    0
    Reply
  3. Belle dImagination / 27 October 2019 1:19

    @Mariana: scuze că sunt total lipsită de empatie, însă am o vagă senzaţie că psihopatul nu e el. Ci autoarea. Care urlă după o relaţie toxică.

    6
    1
    Reply
  4. Belle dImagination / 27 October 2019 1:15

    Unul dintre primele lucruri pe care un adult responsabil e nevoie să le înveţe e că oamenii NU fac lucruri special ca să te rănească pe tine. Nici măcar psihopaţii. Oamenii fac lucruri care să îi facă să se simtă bine ei. Iar în cazul psihopaţilor, ei se simt bine rănind. Dar nu cred că e cazul.

    Tot ce aud, e ”eu m-am sacrificat ca o eroină şi ca o sfântă, i-am încălzit şosetele şi el s-a dus cu alta!”
    Scuze, da” după atâta mămit, cred că a vrut să fie cu o femeie.
    PS: ţi-a cerut în mod expres să îl dădăceşti ca pe un copil de maxim 3 ani?

    10
    0
    Reply
  5. Emily / 26 October 2019 11:15

    Perfect de acord cu doamna Mariana.

    2
    0
    Reply
  6. Ileana / 8 February 2018 18:38

    Părintele bătrân către copilul adult: m-am sacrificat pentru tine, să nu-ți lipsească nimic, am avut grijă să-ți ofer tot și asta mi-e mulțumirea? Îmi întorci spatele? Iar copilul adult, răspunde furios: ți-am cerut eu asta? Ți-am cerut eu să mă naști, cu scopul precis de a-ți fi ție sprijin la bătrânețe?
    Îți sună cunoscut, din viață, Sofia? Pentru că tu ești, în acest caz, părintele…Dacă te iubeai întâi pe tine, apoi pe el, după ce urlai câteva nopți de durere, plecai în zorii primei zile de luciditate!

    12
    0
    Reply
  7. Natalia Dorneanu / 6 February 2018 15:47

    ”Ca să îți faci o idee de cât de mult l-am iubit… știi că eu îl dezbrăcam seara sau dimineața când venea acasă, ocupat fiind cu tine, îi aduceam apă la pat, îi așezam perna, îl înveleam? Știi că îi puneam iarna șosetele pe calorifer ca să fie calde? Știai că tot eu mă puneam în genunchi ca să-l încalț cu acele șosete?”
    Scuză-mă că te întreb: domnul suferă de handicap fizic? Dacă da, e de înțeles, dacă nu, înseamnă că tu ești o sclavă iar pe sclavi nu-i iubește nimeni, doar sunt folosiți.

    11
    1
    Reply
  8. Mariana / 6 February 2018 8:21

    Mariana / 6 February 2018 8:17
    Daca persoana care a scris toate aceste randuri va citi acest comment, o voi intreba: ai auzit de psihopati?! Nu de alta, dar cam asa se comporta psihopatii. Fara rusine, fara regrete sau constiinta, purtand masti in functie de interese si de persoane, situatii, avand musai mai multe relatii in paralel. Eu cred ca de fapt si ,,cealalta” e tot o victima. Ar trebui sa i te adresezi lui cand spui ca nu vei ierta, ca numai D-zeu daca mai iarta. Esti constienta ca daca nu era EA…ar fi fost oricum alta, altele? Daca intr-adevar l-ai iubit, sa stii ca acum in suflet nu ar trebui sa ai ura pt el sau cealalta. Iubirea ar presupune sa accepti situatia si sa fii happy pt el si orice femeie din viata lui. Cam asta ar fi iubirea adevarata. Iar tu sa mergi mai departe, incercand sa fii fericita. Dar cumva imi pari genul posesiva, femeia care mai degraba ar ura toate celelalte reprezentante feminine, decat barbatelul caruia ii incalzeai sosetele pe calorifer. De ce? Tu nu observi ca nu ai avut ceva de calitate alaturi? Chiar tu ai scris ca el nu e capabil de iubire. Pai….tu tanjesti acum dupa un mascul incapabil sa te iubeasca? Si nu cred ca e ok sa descrii alte femei ca fiind ieftine si vulgare. De unde stii tu cum le-a privit el, cum le-a vrajit, ce le-a oferit, cum le-a hipnotizat facandu-le sa-l vada asa cum si tu l-ai vazut la inceput? Spui ca il sunai seara sa vina acasa. Te intreb, desi par rea si lipsita de empatie, tu cat de multa valoare iti dai din moment ce ai cersit atentie si iubire de la un barbat ce nu te respecta si care trebuia sunat ca sa vina langa tine acasa? De ce altele sunt ieftine, iar tu ai valoare? Pentru ca ai avut un contract semnat si stampilat? Pentru ca desi stiai ce ai alaturi, continuai sa te injosesti? Draga mea, citeste despre narcisisti, despre psihopati. Vei intelege poate mai multe. Nu-ti vei mai pune atatea intrebari fara raspuns. Sunt barbati care se incarca de energie doar cand umilesc femeile, cand le inseala si le lasa asa cum esti tu acum: trista, dand vina pe ,,cealalta”, traind o viata in care el inca mai exista in mintea ta. Nu-i fa placerea! Lupta sa fii fericita singura sau cu altcineva! Si mai ales: intelege ca ai castigat, nu ai pierdut. Gunoiul a plecat singur din viata ta. Acesta e un motiv de bucurie, de a incepe ceva real, bun. Era mai bine daca te mangaiau niste ,,maini murdare de carnea altor femei”? Eu zic ca NU.

    11
    0
    Reply
  9. Mariana / 6 February 2018 8:17

    Daca persoana care a scris toate aceste randuri va citi acest comment, o voi intreba: ai auzit de psihopati?! Nu de alta, dar cam asa se comporta psihopatii. Fara rusine, fara regrete sau constiinta, purtand masti in functie de intetese si de persoane, situatii, avand musai mai multe relatii in paralel. Eu cred ca de fapt si ,,cealalta” e tot o victima. Ar trebui sa i te adresezi lui cand spui ca nu vei ierta, ca numai D-zeu daca mai iarta. Esti constienta ca daca nu era EA…ar fi fost oricum alta, altele? Daca intr-adevar l-ai iubit, sa stii ca acum in suflet nu ar trebui sa ai ura pt el sau cealalta. Iubirea ar presupune sa accepti situatia si sa fii happy pt el si orice femeie din viata lui. Cam asta ar fi iubirea adevarata. Iar tu sa mergi mai departe, incercand sa fii fericita. Dar cumva imi pari genul posesiva, femeia care mai degraba ar ura toate celelalte reprezentante feminine, decat barbatelul caruia ii incalzeai sosetele pe calorifer. De ce? Tu nu observi ca nu ai avut ceva de calitate alaturi? Chiar tu ai scris ca el nu e capabil de iubire. Pai….tu tanjesti acum dupa un mascul incapabil sa te iubeasca? Si nu cred ca e ok sa descrii alte femei ca fiind ieftine si vulgare. De unde stii tu cum le-a privit el, cum le-a vrajit, ce le-a oferit, cum le-a hipnotizat facandu-le sa-l vada asa cum si tu l-ai vazut la inceput? Spui ca il sunai seara sa vina acasa. Te intreb, desi par rea si lipsita de empatie, tu cat de multa valoare iti dai din moment ce ai cersit atentie si iubire de la un barbat ce nu te respecta si care trebuia sunat ca sa vina langa tine acasa? De ce altele sunt ieftine, iar tu ai valoare? Pentru ca ai avut un contract semnat si stampilat? Pentru ca desi stiai ce ai alaturi, continuai sa te injosesti? Draga mea, citeste despre narcisisti, despre psihopati. Vei intelege poate mai multe. Nu-ti vei mai pune atatea intrebari fara raspuns. Sunt barbati care se incarca de energie doar cand umilesc femeile, cand le inseala si le lasa asa cum esti tu acum: trista, dand vina pe ,,cealalta”, traind o viata in care el inca mai exista in mintea ta. Nu-i fa placerea! Lupta sa fii fericita singura sau cu altcineva! Si mai ales: intelege ca ai castigat, nu ai pierdut. Gunoiul a plecat singur din viata ta. Acesta e un motiv de bucurie, de a incepe ceva real, bun. Era mai bine daca te mangaiau niste ,,maini murdare de carnea altor femei”? Eu zic ca NU.

    1
    0
    Reply
    • Nicole / 6 February 2018 19:03

      Bravo doamna Mariana!!! Bine punctat subiectul!!!
      Noi suntem vinovate pt astfel de comportament din partea partenerilor de viata…Avem grija de ei ca de niste copii si acceptam orice mizerie care ne este oferita…
      Daca am avea puterea sa taiem raul de la radacina, nu am mai creste vipere la casa noastra!!!
      EA nu are nici un legamant cu tine draga mea, nu iti datoreaza nimic, nu EA ti-a facut promisiuni in trecut si nici nu ti-a luat nimic din ce este al tau ( a fost odata)…
      Fii fericita femeie si cauta pe cineva care vede frumusetea din tine…

      7
      0
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro