Căutând informații despre confortul termic, am găsit un material interesant despre termofiziologie. Pe scurt, o clădire este proiectată astfel încât să ofere confort tehnic și psihologic. Confortul psihologic ține de evoluția și echilibrul fiecărui om, dar confortul tehnic este asigurat de constructor prin toţi parametrii care influenţează direct dispoziţia omului şi acţionează asupra simţurilor acestuia: confortul termic, acustic, tactil, olfactiv şi vizual. Care e mai important? Răspunsurile sigur ar fi diferite în funcție de locul unde trăiești.
Un nivel normal al umidității din locuință înseamnă valori cuprinse între 30 și 60% pentru o temperatură de interior de 20-21 grade Celsius. Un higrometru ni le indică pe amândouă.
Pentru noi, românii, care până acum 20-30 de ani aveam un climat temperat-continental tipic, fără excese, cu treceri line între anotimpuri, cu perioade generoase de acomodare, confortul termic era inclus în acest gen de climă. Acum, lucrurile s-au cam schimbat. Și am ajuns, din varii motive, globale sau locale, să suferim din cauza temperaturii, umidității și circulației aerului. Or, a ne asigura confortul termic în locuințe, acolo unde teoretic depinde doar de noi, devine o chestiune de igienă și de sănătate totodată. Pentru că în ambele situații depărtate de ideal, umiditatea crescută sau scăzută, suferim. Înainte de toate pielea, cel mai întins organ, al cărei proces de termoreglare este perturbat.
Trei lucruri importante despre umiditatea aerului
1. Umiditatea determină în mod direct cantitatea de alergeni (acarieni de praf, mucegai) din locuință și afectează grav persoanele cu alergii.
2. Umiditatea aerului împiedică funcționarea optimă a mecanismului de răcire a corpului.
- La umiditate crescută, aerul nu poate absorbi și transpirația noastră, iar organismul face mai multe eforturi să se răcească. Apare supraîncălzirea (epuizarea de căldură) poate duce la deshidratare și dezechilibre chimice în organism.
- La umiditate scăzută, apar alte efecte nedorite: căi nazale uscate, incapabile să filtreze viruși și microbi, sinusuri uscate și chiar dureroase, posibile sângerări, inflamație în gât, piele uscată, senzație de mâncărime, buze crăpate, ochi uscați.
Soluțiile pentru a evita neplăcerile cauzate de aerul sărac în vapori de apă sunt relativ simple: umidificatoare de interior și un consum sporit de apă. Excesul de umiditate însă ar putea fi consecința propriilor greșeli. Ce putem evita și cum combatem excesul de umiditate care nu ni se datorează. 🙂
Excesul de umiditate din aer se manifestă prin prezența condensului apărut pe geamuri, iar pe termen lung se manifestă prin igrasie.
Cum combatem umiditatea excesiva
Dacă ne uităm în sezonul rece la ferestrele apartamentelor, majoritatea sunt aburite, semn că fie se gătește cu fereastra închisă și cu oalele fără capace, fie că se usucă rufe, fie nu se aerisește suficient de des de teama frigului sau a curentului.
Soluții – dezumidificatoare (care neutralizează și mirosurile), hotă, oale acoperite, mașini de spălat cu uscător. A, mai sunt și plante de interior higroscopice, nu doar nisipul pentru pisici care poate fi și el o soluție chiar dacă nu ai pisici. Indiferent ce alegeți, nu întârziați. Stricați cheful de viață al acarienilor și al mucegaiului, nu-i lăsați dă facă petreceri la voi în casă! 🙂
Citiţi şi
Cum funcționează sauna cu infraroșu și ce rezultate oferă
12 mai 2025, la ora 19:55, Lună Plină în Scorpion (horoscop)
Bryan Johnson, capitolul doi: când sănătatea devine algoritm
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
