Van Cleef & Arpels – bijuterii create să devină celebre

Andreea Petrescu

11 January 2013

La Muzeul Artelor Decorative din Paris are loc, până pe 10 februarie, o expoziţie de bijuterii purtând semnătura creatorilor Casei Van Cleef & Arpels. Uneori subtil, alteori extravagant, aceștia au reuşit să sporească mirajul unei perioade a marilor schimbări, iar ceea au lăsat în urmă este acum o veritabilă sărbătoare vizuală.

Perioada în care au creat francezii de la Van Cleef & Arpels, a începutului de secol XX, s-a situat la intersecţia mai multor curente. Cel denumit arts and crafts (arte şi meserii), predecesor al hand-made-urilor de astăzi, a început, cândva pe la sfârşitul secolului al XIX-lea (aproximativ 1894), ca un protest faţă de Revoluţia Industrială. A însemnat întoarcerea la un stil brut, simplu, dar unicat, cu pietre nefinisate şi metale răsucite în forme neobişnuite. În paralel, moartea Reginei Victoria a Marii Britanii, în 1901, a dus la apariţia unui alt stil, edwardian, în care bijuteriile erau create cu pietre extrem de scumpe şi de rare, de la diamante şi rubine până la smaralde. Simultan, în Franţa se năştea Belle Epoque, cu al său joie de vivre, spectacolele de cabaret şi cu apariţia haute-couture. Vârful de lance al perioadei încheiate la izbucnirea Primului Război Mondial a fost stilul Art Nouveau, manifestat, în creaţia de bijuterii, prin linii curbe, modele inspirate din natură, stilizări de şerpi, păsări sau fluturi, dar şi prin apariţia opalului şi a pietrelor semi-preţioase. Bijuteriile au început să semene mai degrabă cu arta decât cu manufactura de serie. Diamantele erau folosite mai puţin, în favoarea sticlei topite sau a fildeşului. Cel de-al patrulea curent, care şi-a pus cel mai mult amprenta asupra bijuteriilor Van Cleef & Arpels, a fost Art Deco-ul perioadei interbelice, stil inspirat din arta amerindienilor, a egiptenilor, grecilor sau romanilor, dar şi a africanilor sau orientalilor, aduse împreună în era maşinăriilor şi a liniilor drepte. Motivele preferate au fost geometrice, asemeni unei arhitecturi în miniatură care respingea naturalismul Art Nouveau. Diamantele au revenit în vogă, cu noi modele de şlefuire, fiind folosite în combinaţie cu marcasitele şi bilele din sticlă sau chiar plastic.

Van Cleef & Arpels au inaugurat primul magazin la Paris, în 1906. Au cunoscut prosperitatea timp de 30 de ani şi s-au extins în alte oraşe, precum Deauville, Le Touquet, Nisa şi Monte-Carlo. Au fost primii bijutieri francezi care au deschis magazine în China şi Japonia. „Montura misterioasă”, marca lor înregistrată, însemna ca pietrele să fie turnate într-o plasă de aur sau platină, fără ca vreun vârf metalic să fie vizibil în jurul acestora. Expoziţia deschisă acum la Paris este construită pe baza a şase motive, care le caracterizează piesele de referinţă: Inovaţie, Transformare, Natură ca sursă de inspiraţie, Celebrităţi, Exotism şi Modă. Să le luăm pe rând.

Inovaţia s-a manifestat atât prin montura specială, cât şi prin introducerea unor piese îndrăzneţe. Lor le aparţine primul ceas de mână cu curea din piele, realizat din aur alb şi galben în 1923. Tot lor, cutia pentru poşetă denumită minaudière, destinată să adăpostească o pudră, un ruj, o brichetă sau cheile de la tot mai îndrăgitul automobil. Dar poate cea mai elegantă dintre inovaţii a fost colierul tip fermoar, creat la cererea ducesei de Windsor, Wallis Simpson. Pretenţioasa ducesă a dorit ca acest colier să fie creat din platină şi diamante şi să fie cusut pe o rochie de seară. Dorinţa i-a fost îndeplinită, cu excepţia ataşării de rochie. Bijutierii de la Van Cleef & Arpels au realizat un „fermoar” care putea fi închis până la baza gâtului, deschis sau chiar transformat într-o brăţară, după preferinţele purtătoarei. A durat 10 ani până să capete forma finală, aşa că abia în 1951 a fost gata să înfrumuseţeze gâtul ducesei. Ca o altă noutate a modelului, o parte semnificativă din acesta atârna pe spate, pe şira spinării.

Transformarea reprezenta o trăsătură a ingeniozităţii în lumea bijuteriilor, care puteau fi purtate în diverse moduri, nu doar într-unul singur. Cea mai cunoscută dintre bijuteriile „3 în 1” create de Van Cleef & Arpels este Broşa Walska, denumită astfel pentru că diamantul, piesa centrală, i-a aparţinut înainte cântăreţei de operă Ganna Walska, o cunoscută admiratoare a bijuteriilor şi a bărbaţilor bogaţi. Diamantul galben de 95 de carate a fost transformat de bijutieri într-un săculeţ din ciocul unei berze de aur, ca apoi, la cererea unui soţ iubitor căruia i s-a născut primul fiu, să fie împodobită cu smaralde şi safire. Barza putea fi folosită în trei moduri – aripile se puteau detaşa, putând fi purtate ca cercei, coada putea deveni o broşă, iar diamantul din ciocul păsării putea fi purtat ca pandantiv.

Natura ca sursă de inspiraţie a însemnat, pentru cei de la Van Cleef & Arpels, crearea de bijuterii în formă de fluturi, fulgi de zăpadă, insecte, copaci, dar şi creaturi mitologice. Materialele folosite erau de la cele preţioase până la lemn, cele mai multe dintre bijuterii fiind broşe. Câteva dintre ele, pe care le puteţi admira în fotografiile de mai jos, sunt orhideea de platină şi diamant creată în 1928, fulgul de zăpadă din aur şi diamante, strugurii din perle şi diamante, frunza de platan din safire şi rubine sau papagalul din diamante, rubine, safire, onix şi coral.

Exotismul a însemnat transpunerea călătoriilor prin lume în bijuterii. Egiptul a devenit o sursă bogată de inspiraţie, cu atât mai mult cu cât în 1922 a fost descoperit mormântul lui Tutankhamon, iar extinderea magazinelor Van Cleef & Arpels în Africa şi Asia a adus după sine adaptarea la noile culturi. Săgeţi, bărci cambodgiene stilizate, motive asiatice şi materiale noi – precum jad sau pietre lăcuite, toate au fost menite să reproducă o lume a diversităţii, lucru pe care l-au şi reuşit.

Moda, unul dintre motoarele unei lumi în dezvoltare, a fost, în viziunea bijutierilor, un sol fertil pentru creativitate. Legenda spune că Charles Arpels cina pe la 1930 cu Florence Jay Gould, o doamnă înstărită. Dar femeia a scos din poşetă un étui, care, spre stupoarea lui Charles, era o improvizaţie nedemnă de o apariţie atât de elegantă. Aşa că acesta s-a întors în ateliere şi a pus bazele unei colecţii de truse pentru machiaj şi obiecte pentru poşetă, realizate din ce altceva decât materiale preţioase. Aşa a fost creată minaudière, de care am vorbit mai devreme, dar şi un nécessaire acoperit cu perle şi diamante (versiunea mai mică a minaudière, creată prima dată în secolul al XVIII-lea). Totul pentru a completa ţinutele impecabile ale distinselor doamne cu gusturi fine.

Ultima secţiune a expoziţiei, dar şi cea mai picantă, le aparţine celebrităţilor care au purtat bijuteriile extraordinare create de francezi. Şi nu au fost deloc puţine. Jacqueline Kennedy Onassis a purtat o brăţară din aur tip manşetă la un eveniment de caritate organizat în 1977 la New York. Pe atunci, brăţara valora aproape 2000 de dolari, ca în 1996, la o licitaţie organizată la doi ani de la moartea ei, să fie vândută cu 167.500 de dolari. O altă piesă celebră semnată de Van Cleef & Arpels este colierul din diamante şi smaralde creat pentru Maharani din Baroda, extravaganta fiică a maharajahului Pithapuramului, Rao Venkata Kumara Mahipati Surya Rau. După căsătoria cu maharajahul din Baroda, Maharani le-a înmânat bijutierilor francezi două dintre preţioasele daruri primite şi le-a cerut să-i creeze un alt colier. „Sursele” erau un colier enorm, cu trei rânduri de diamante, având în centru Steaua Sudului, de 128 de carate, dar şi un altul, cu şapte rânduri de perle naturale, precum şi câteva coliere din smaralde. Rezultatul a fost o splendidă creaţie denumită „Colierul Hindus”, finalizat în 1950 împreună cu un set de cercei din smaralde.

Marlene Dietrich a făcut cunoştinţă cu harul aurit al creatorilor francezi, Grace de Monaco a purtat la nuntă bijuteriile casei Van Cleef & Arpels, și, firește, Elizabeth Taylor n-a rămas indiferentă în fața minunățiilor ieșite din mâinile bijutierilor francezi. O piesă celebră, din aur alb și diamante, este spectaculosul lanț Barquerolles (“bărcuțe”) creat în 1971, care poate fi transformat în două brățări, pe care i l-a dăruit Richard Burton. Bijuteria mai poartă și numele de “lanțul bunicii” pentru că acesta ar fi exclamat “Wow! You are so beautiful, nobody is going to believe you’re a grandmother.”

Pe scurt, astfel s-au înscris în cursa veşniciei bijutierii noştri. Şi câte poveşti mai pot fi spuse de fiecare femeie care le-a purtat bijuteriile, de fiecare privire care le-a întâlnit, de fiecare atingere care le-a parcurs muchiile fine… Artă preţioasă, demnă de admirat şi de lăsat moştenire peste generaţii.

 



Citiţi şi

Jubilé Concept: Events – Art – Party

Dumnezeu n-are merțan

Bijuterii locuibile

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
3,111 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro