Viața este mai grea pentru tinerii de azi (din America)

Catchy

3 August 2015

Pentru unii, tinerii acestui mileniu (millennials)- urbani, partizani neobosiți ai „share”-ului de pe rețelele sociale – sunt responsabili, optimiști și deschiși la schimbări. Pentru alții, ei sunt narcisiști, leneși și egoiști.

Părerile sunt împărțite însă, dincolo de asta este justificată iritarea față de bunăstarea lor economică și îngrijorarea relativ la perspectivele lor. Cea mai educata generație a istoriei riscă să devină cea mai puțin prosperă, cel puțin din punct de vedere financiar.

Ei se confruntă cu o economie lentă, cu o rată mare a șomajului, cu plafonarea salariilor și cu plata împrumuturilor din perioada studenției, ceea ce le îngrădește atât posibilitatea unui stil de viață rezonabil, cât și economisirea pentru viitor.

Pe termen lung creșterea plăţii datoriilor federale, precum și creșterea cheltuielilor cu asigurările sociale și de sănătate vor deveni o povară financiară importantă, amenințându-le inclusiv viitoarele pensii.

Steven Rattner, economist și finanțist pe Wall Street, este de părere că într-o mare măsură vina o poartă generația sa (așa numita generație „baby boomers”*), generația cea mai numeroasă și poate cea mai iresponsabilă.

Americanii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani câștigă mai puțin în prezent (luând și inflația în calcul) decât aceeași generație în trecut. Veniturile medii ale unui tânăr, între 2009 și 2013, au fost de 33.883 dolari, adică cu 9,3% mai puțin (după ajustările corespunzătoare ratei inflației) în doar 10 ani și este cel mai scăzut din 1980 încoace. Americanii mai în vârstă au dus-o considerabil mai bine; câștigurile angajaților full-time aproape nu au suferit modificări între 2000 și 2011.

Însă şi mai grav este că tinerii s-au confruntat cu venituri în scădere, chiar dacă un număr record dintre ei sunt licențiați.

Așadar, ce se întâmplă? Unul dintre primele motive este recesiunea. Cei care termină o facultate în perioade economice mai slabe câștigă mai puțin decât cei care intră pe piața muncii în perioade prospere. Să începi cu un dezavantaj înseamnă adesea să nu îl poţi recupera niciodată.

Tinerii care nu au urmat o facultate au salarii și mai mici, poate din cauza declinului profesiilor din sectoarele care presupun calificări medii – cum ar fi fabricile, o consecință de necontestat a globalizării.

Însă capitalul tinerilor a fost și mai mult afectat decât veniturile lor. Valoarea netă a cestora era de doar 10.400 de dolari în 2013, cu 43% mai puțin decât 18.200 de dolari cât avea generația „X”* în 1995, când se afla sub pragul vârstei de 35 de ani. Cu veniturile micșorate, tinerii nu numai că nu reușesc să economisească, ci apelează la economiile pe care le au deja.  Ceea ce devine şi mai îngrijorător în combinație cu veniturile micșorate și valoara netă scăzută. De asemenea, tinerii participă în număr tot mai mic la planurile private de pensii de tip 401(k) – la care contribuie și angajatorul și angajații și, speriați de recesiune, investesc mai puțin, păstrând mai mult de jumătate din bani cash, ceea ce nu presupune o foarte bună strategie pe termen lung.

O altă problemă financiară a tinerilor americani este valoarea ridicată a datoriilor studențești aflată în creştere în ultimii ani. Cei care au absolvit în acest an au părăsit campusurile universitare lăsând în urmă datorii în medie de 35.051 dolari, cam de două ori mai mult decât au avut corespondenții lor de acum douăzeci de ani (după calcularea ratei inflației). Și asta pentru că studiile superioare devin tot mai puțin accesibile financiar, chiar dacă sunt tot mai importante. Din 1993 rata medie de școlarizare a crescut cu 234% cu mult peste rata generală a inflației de 63%.

millennials

Împovărați de datorii și cu salarii mici, tinerii întârzie achiziționarea unei mașini și a unei locuințe, în ciuda ratelor ipotecare scăzute. Până în luna iunie a acestui an, procentul proprietarilor de locuințe sub 35 de ani a scăzut la 34,8%, de la un nivel record de 43,6% în 2004. Una dintre cauzele acestei scăderi atât de mari poate fi de natură culturală: tinerii americani par mai puțin interesați în posesii de bunuri importante, cum sunt mașinile și locuințele. În acelaşi timp vârsta la care se căsătoresc și au copii este mai mare, ceea ce este, de fapt, un alt simptom al problemelor financiare.

La această imagine sumbră se adaugă faptul că tinerii vor fi și victimile politicilor fiscale iresponsabile promovate în mare parte de către generaţiile anterioare.

Deficitele bugetare masive din ultimii ani și proiecția nevoii de a îndeplini obligații viitoare față de pensionari va duce la o creștere constantă a datoriei federale, de la mai puțin de 80% din produsul intern brut astăzi, la o valoare estimată de 181% din PIB în 2090.

Creșterea nivelului datoriei naționale poate amenința posibilitatea tinerilor de a beneficia de asigurări sociale și medicale, deși doar 45% dintre ei se așteaptă să beneficieze de asigurări sociale la pensie (spre deosebire de 68% în rândul generației „baby boomers”).

Nu se pot anula complet obstacolele financiare cu care se confruntă tinerii americani, cum ar fi câștigurile mici. Dar putem începe implementarea de politici care să le ușureze povara. Primul obiectiv ar fi acela de a redresa economia națională, asigurându-i o traiectorie crescătoare mai pronunțată.

Însă aceasta este o provocare descurajatoare care ar avea nevoie de reconfigurarea cheltuielilor federale, astfel încât să fie susținute domenii precum educația, infrastructura, cercetarea și dezvoltarea. Creșterea investițiilor în aceste zone ar presupune însă taxe mai mari pentru generația „baby boomers”, care obține mai mult de la guvern decât plătește.

Ca parte a redresării acestui dezechilibru se impune reformarea structurii programelor de drepturi, cum ar fi micșorarea beneficiilor asigurărilor sociale pentru amercianii cu cele mai mari venituri. Alte măsuri importante s-ar putea referi la ușurarea datoriilor din timpul studenției pentru cei care au absolvit și oferirea de oportunități de studiu mai puțin scumpe pentru următoarele generații.

Să începem cu o conștientizare mai mare a situației dificile în care se află generația tinerilor și a rolului pe care părinții lor l-au jucat în crearea sa.

* generaţia „baby boomers” reprezintă generaţia cea mai numearoasă din vest, potrivit US Census Bureau. Reprezentanţii acesteia s-au născut între 1946 şi 1964. Generaţia X este generaţia celor născuţi după 1964, dar fără a-i include pe cei născuţi după 1980, conform celor mai mulţi specialişti.

Sursa: Steven Rattner, aici.

Traducera și adaptarea, Cristina Lincu.



Citiţi şi

Iubirile nesfârşite se aşază doar în vieţi limpezite

Plecări

Eu te-am vrut, boule!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
888 views

Your tuppence

  1. trambulinesparta.ro / 3 August 2015 14:48

    Nu știu dacă e chiar așa, ei văd altfel lucrurile…

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro