Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Vis

12 November 2018

Te-ai îndreptat spre raftul cu cărți. Cu mișcări sigure ai luat o cărțulie cu copertă broșată, lucioasă, în nuanțe de albastru. Ai răsfoit-o ca să găsești pagina ce te interesa, mi-ai întins-o și m-ai îndemnat să citesc. Am chicotit în sinea mea la vederea unor însemnări, nu erau sublinieri cum adesea fac cititorii meticuloși, ci desene copilărești creionate pe bordura interioară a paginilor. N-am dat să te întreb ce semnificație au, cui aparțin și când au fost buchisite.

Te-ai așezat lângă mine și am început să citesc. Era o carte de versuri, cu rime încrucișate, cantabile. În timp ce citeam expresiv și cu vervă, ai început să-mi mângâi extremitatea mâinii stângi. Era o atingere tandră și hotărâtă, am simțit o vibrație caldă în tot corpul. Continuam să citesc, dar nu mai știam despre ce, nici nu mai conta. Te-am simțit atât de al meu în acel moment, am simțit încredere, dăruire, grijă, pace. Eram o unitate indisolubilă, dincolo de lume, dincolo de noi.

cuplu

M-am surprins că visam, îmi doream să alung acest gând, voiam să rămân în visul meu preafrumos. M-am trezit, nu cu un sentiment de regret, ci de binecuvântare de parcă totul s-ar fi întâmplat aievea.

Am ieșit în stradă, strada aproape goală, cum e de obicei în diminețile de duminică. Am inspirat adânc aerul rece în piept, mirosul toamnei mi-a cuprins ființa și cu el o bucurie nespusă că pot să mă delectez într-un decor feeric. M-am bucurat să fiu parte din acest univers imens în care mă pot simți din când în când acasă.

Am păstrat acestă stare întreaga zi, o zi obișnuită de altfel, dar în care am putut avea, dincolo de toate, o conexiune specială cu tine, cu mine, cu întreg universul.

Guest post by Clara

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Am fost fericiți abia după ce n-am mai fost împreună

Eu a câta sunt?

Cuvinte pe buze ce vorbesc ademenitor

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
489 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro