Vreau să ne întâlnim, să ne respirăm!

Oana Dușmănescu

29 August 2013

Cel mai mult și mai mult îmi doresc de la viață să mai existe o întâlnire la Universitate. Să îmi dau cuiva cu potențial drăgăstos coordonatele atât de previzibile și atât de imprevizibile în același timp. Ora 19.00, lângă fântână. Ne vedem acolo, da? Peste o săptămână, da? Între timp, fără telefoane, fără Facebook, te rog eu mult, mai ales fără Facebook. 

Vreau emoția aia, vine sau vine? Fără să mai schimbăm ora de 100 de ori. Șapte zile să aștept clipa aceea. Cu trandafir în mână sau fără? Șapte zile fără să știu dacă mai trăiești, șapte zile în care să îmi fac cele mai frumoase și cele mai negre planuri cu tine. Să existe mister, cum exista înainte. Să nu te caut pe ascuns pe rețele de socializare sau pe Whatsapp. Și nici tu pe mine. Să mă pierd în așteptare, să mi se pară chin, moarte și apoi deșteptare.

Vreau să fim autentici. Să ne privim în ochi când vorbim, nu să ne dorim să ne uităm în permanență în telefonul mobil, cu gândul disperat că se descarcă.

Talking-ul s-a transformat în stalking. Viața care se vede nu ne mai e suficientă, credem noi. De fapt, ne este teamă să intrăm din nou în ea. Falsa comunicare, fără încetare, fără noimă, e la fel de rea ca lipsa comunicării în sine. Risipirea. Pierderea încrederii în cei din jur, venită la pachet cu obsesia verificării – cel mai mare dezavantaj. Ne transformăm, încet și sigur, într-o gloată de ființe care respiră online. „De ce nu mi-ai răspuns aseară pe chat? Am văzut că erai pe net”. “Da, serios? Probabil am intrat de pe telefon din greșeală. S-a apăsat singur în buzunar”.

One call away este, de cele mai multe ori, cea mai bună metaforă pentru înstrăinare și lipsa de substanță.

Într-o lume de check-in-uri, în care credem că le știm pe toate, nu mai știm, de fapt, nimic. Toată lumea are o viață strălucitoare în public. Pozele cele mai avantajoase, ieșirile cele mai reușite, idealizarea unei vieți care s-a înfipt, de fapt, în Facebook, Twitter și smartphone-uri de toate felurile.

De aceea, cel mai mult îmi doresc acea întâlnire de la Universitate. Să mă doară minutele de întârziere fără să sun să întreb, ca o moară stricată și bolnavă: „Unde ești? Mai ai mult?” Să citesc chipul celui cu care mă întâlnesc pe măsură ce mă apropii de el. Să văd un zâmbet de surpriză sau o încruntare de nostalgie. Să văd CEVA. Ochi, mâini, buze. Să văd, în sfârșit, niște tăceri care să mă odihnească și să mă inspire.

Îmi doresc acea întâlnire de la Universitate, chiar dacă s-ar dovedi a fi țeapă. Dar sper să nu fie. Și apoi cineva care să mă sărute cu ochii larg deschiși în mijlocul bulevardului Magheru în loc să-mi dea un Like. Și împreună, măcar pentru o seară, să nu mai dăm Share la nimic.



Citiţi şi

Să crezi în povești!

Virgin la 35 de ani

N-am cunoscut bărbat mai străin de mine ca soţul meu

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,737 views

Your tuppence

  1. Tanti Jenica şi era comunicării – As You Like It | Catchy / 30 December 2013 12:37

    […] ăluia în formă de coadă de purcel. Şi tot azi, ne mirăm că nu mai ştim ce să facem cu o relaţie, indiferent de ce fel este ea. Azi, mi-e dor de tanti Jenica a lu’ nea Gogu, măritată cu […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Doar o vorbă să-ți mai spun… | Catchy / 20 October 2013 14:09

    […] „Cine comunică, se comunică” ne spunea prof. Laurențiu Șoitu la cursul de comunicare. Comunicăm permanent, chiar și atunci când nu spunem nimic. Tăcerile, la rândul lor, sunt pline de semnificații. Suntem ceea ce spunem și de noi depinde dacă ne purtăm vorbele cu eleganța cu care manechinele se poartă pe catwalk, dacă apelăm la figuri de stil, dacă vocabularul ne este suficient de bogat, dacă e adaptat contextului și ascultătorilor, dacă ne expunem ideile clar, corect, expresiv și precis. […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  3. Cele mai viralizate articole pe bloguri si site-uri de stiri in ultima saptamana din august | refresh.ro / 2 September 2013 17:41

    […] Vreau sa ne intalnim, sa ne respiram! – catchy.ro53 shares 43 comments 208 likes 1 tw. trackback 43 tw. followers […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  4. „Friend request sent” | Catchy / 31 August 2013 17:06

    […] fjs); }(document, 'script', 'facebook-jssdk')); Tweet Și eu vreau să ne întâlnim, să ne respirăm! Dar uite că nu se […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  5. Pragmaticul de pe net / 30 August 2013 10:33

    Cred in intalnirile online intrucat asa mi-am cunoscut sotia, dar nu cred in intalnirile online ce se intind pe o perioada mai mare de o zi. Pai ori vrei sa te vezi ori nu, iar amanarea cu 7 zile ca sa se vada 2 persoane din acelasi oras, imi spun clar ca raspunsul e ca cel putin una din parti doreste doar vrajeala pe net. Scuza-mi sinceritatea dar vorbesc din multa experienta ! Sunt frumoase visele, dar pana la urma pentru ele, nu ai nevoie de programarea unei intalniri care nu se va intampla !

    Thumb up 4 Thumb down 2
    Reply
  6. Ana Barton / 29 August 2013 14:06

    Oana, Oana, romantico… 🙂

    Thumb up 4 Thumb down 1
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro