Treizeci și un pic de ani de democrație, pe scurt: de la bună seara, iubito la al tău bună dimineața îmi înseninează viața.
Tablou I. Sfârșitul anilor 1980. Tânăra Loredana Groza de la Onești interpretează un șlagăr care e la bază o poezie. Are și un cunoscut actor pe fundal. Sentimentele erau altfel exprimate, se vorbea chiar și despre continente de palid mister, precum și despre cuvântul dor. Acel amestec de naivitate, dragoste romantică și, poate, chiar impostură în afacerile de inimă nu mai există. S-a dus, a murit în tranziție, a fost îngropat și uitat. Cine îi simte lipsa e făcut de retrograd.
Tablou II. Sfârșitul anilor 1990. Băieții de cartier domină imaginarul colectiv. Personal, sunt încredințat că Uzzi a fost cel mai bun bard de după revoluție, dar nu asta contează, contează că poezia de stradă era peste tot, chiar și la acea televiziune care fabrica vedete românești.
Loredana nu mai e Loredana Groza, e doar Loredana și cântă refrenul șlagărului „Lumea e a mea”. Să iei forma epocii în care ești pus trece drept o mare calitate pentru un artist popular, așa că s-a luat. Zi-le, Loredana.
Atunci. Cum era atunci? A fost o epocă de care îmi e foarte dor, fiindcă exprima o durere adevărată și era mai puțin falsă. Chiar și cantautorii își arătau vârsta, trecuseră și prin a doua cădere a Constantinopolului, dar uite că tot arătau vii.
Taboul III. Anii 2010. Loredana nu mai există. E Lori și cântă alături de unul dintre cei mai îndrăgiți infractori din tranziție: Radu Mazăre, primarul de carnaval. E cunoscut circarul, face cinste salvamarul, așa a fost și treaba cu litoralul.
Mamaia 2000+ e această lume de sclipici, un univers kitsch, grotesc, în care șlagărele sunt îndeosebi monosilabice. E greu și pentru contemporani să ducă două silabe. Obosește capul în club. Mai ales dacă eșuează sacii cu făină la țărm, cum au tot eșuat ei, săracii.
Tablou IV. Anii 2020. Nici Lori care se unduia lângă infractor nu mai există. A fost înlocuită de o altă Loredana întinerită din dietă și sport (Jocul Dragostei: care vă place mai mult – Lori din dietă sau heterosexualul Bote? Sau, poate, bietul Michael Jackson albit de la vitiligo?). Mereu în pas cu societatea, deci.
Acum, la brațetă cu o pleiadă de interpreți de manele, cel mai popular gen muzical în societatea carpato-danubiano-pontică. E bine, e rău, cu aceste exerciții potrivite la logopedie: feri-feri-feri-fericirea mea? Nu e nici bine, nu e nici rău. E ceea ce e: așa se trăiește în grădina Maicii Domnului, așa arată societatea noastră majoritară, oglinda nu minte. Așa se distrează cetățenii, nu vă place, ascultați Enescu, Grigore Leșe sau Grasu XXL, e o lume liberă, vorba aia.
E destul de clar că artista (care nu e, totuși, din Finlanda, ci de la Onești) a ținut pasul (de dans) cu societatea și a mers în acord fin cu ea. Nu vă place carpeta cu răpirea din perete și Lamborghini-ul din parcare? Sănătate. Gura cântă, istoria trece.
Dar cultural (mă rog), lumea românească de azi asta e, răstignită între Jador, Costi Ioniță și Culiță Sterp. Și, dacă vă face plăcere informația, nici bulgarii nu se simt altfel.
Pentru cine nu înțelege cum a evoluat societatea românească e, totuși, de ajuns să asculte interpreta din deceniul întunecat, până acum în lumina forței și a dulceții inimii.
Altă viață, se știe, adevărat, va fi bine.
Aia e.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy!
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Viața este un cadou pe care îl despachetăm în fiecare zi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
