Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

1. Bona perfectă

14 October 2014

Ras copy

Soacră-mea nu ne poate ajuta cu creşterea copiilor. Am insistat de mai multe ori, dar mama Nuţi nu şi nu! E mult prea ocupată, le are pe ale ei: e casnică. Şi nici nu mai prea poate; deh, vârsta – luna viitoare face 56 ani. Aşa că am decis să caut o bonă.

Am dat vreo 20 telefoane: pe la prieteni, cunoştinţe, colegi. Niciun rezultat.

Disperată, ajung să caut prin anunţurile de la mica publicitate. Dacă dau peste vreo tanti care îmi place, găsesc eu pe cineva să îmi poată spune una-alta despre ea.

Mi-am luat o cartelă pre-paid ca să nu îmi rămână numărul personal la fitecine. Şi mă prezint doar cu prenumele – al doilea, că prea puţini îl ştiu. Cică sunt ticăloşi care dau anunţuri false, văd unde stai şi după aia îţi sparg casa. Ferească Sfântu’!!!

La al cincilea telefon, răspunde o doamnă cât se poate de prezentabilă. Fostă învăţătoare, recent pensionată; caută să mai facă un ban pe lângă pensie. Admirabil, în vreme ce soacră-mea …

Până nu demult a avut grijă de nepoţei, dar copiii ei au decis să-şi ia o bonă profesionstă. „Fiţe” îmi zice ea. „Cine altcineva îi poate îngriji cu mai multă dragoste decît o bunică? Dar asta e, nu mă pot băga peste ei”. „Aşa este”, îmi zic cu tristeţe în gând.

Ca să nu aduc în casă străini, prima întâlnire o fac la mall. Dacă nu îmi place de ea, închid rapid discuţia şi… gata!

Ajung la cafenea, mă aşez la masă şi o aştept cu nerăbdare pe doamna Matilda. Ca element de recunoaştere – ţinuta: rochie neagră, bluzon roşu, pălărie albă de soare. Uşor de reperat!

Mai stau puţin şi… uite că apare! Rochie neagră, bluzon roşu, pălărie albă de soare – toate cum am vorbit. Ea ar trebui să fie doamna Matilda! Ce învăţătoare…, ce nepoţei… E soacră-mea!!!

Impostoare ordinară: nume fals, identitate inventată, număr de telefon de pe cartelă …

La dracu şi cu bonele astea!

Autor: Alin T. Băiescu

Regulamentul concursului aici. Dacă v-a plăcut acest articol, votați-l, în intervalul prevăzut de regulament, aici.



views




Citiţi şi

Mami, știai că alte mame țipă la copiii lor?

Bine că n-a fost ceapa!

Omul nu este niciodată prea bătrân, prea căsătorit, prea sărac, prea bogat, prea urât sau prea frumos să își dea voie să iubească

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro