Da, s-a întâmplat joi, 27 ianuarie 2011, ora locală 22:12. Încolţit de revolta populară, Hosni Mubarak, preşedintele Egiptului de aproape 30 de ani, a reuşit ceea ce nimeni nu credea că este posibil: să-şi izoleze ţara prin tăierea legăturilor populaţiei cu foarte puţinii furnizori de internet.
Imediat ce această ştire a făcut înconjurul planetei de pe a cărei hartă de internet dispăruse peste noapte o ţară, a apărut şi întrebarea dacă aşa ceva ar fi posibil şi în alte părţi ale lumii. Răspunsul este da numai pentru state în care există regimuri politice similare.
Tentative de a tempera pe această cale diferite iniţiative supărătoare au mai fost. China are vechime cu măsura de restricţionarea a ceea ce “văd” utilizatorii de internet. În 2007, în Birmania s-a încercat acelaşi lucru ca în Egipt, dar fără succes, iar în 2009, în Iran, internetul a fost “bruiat” pentru a reduce protestele celor care contestau alegerile.
Twitter a confirmat că serviciul este blocat, iar Facebook, că are probleme. Egiptenii pot comunica totuşi cu restul lumii, dar în număr foarte restrâns şi prin filiere puţine. Astăzi, la ora 15:15, aceeaşi ca şi în Egipt, un medic de la un spital din Cairo a anunţat telefonic în afara ţării că s-au primit ordine să nu raporteze numărul celor morţi prin împuşcare.
Uluitor ce seamană disperarea dictatorilor, doar metodele diferă.
Citiţi şi
Umberto Eco, sfatul către nepotul său
Era prostiei și bomboana de pe colivă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
