Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

A doua moarte a lui Gavroche

8 January 2015

MiraÎn secolul XIX a cântat un cântec plin de satiră împotriva regelui şi un soldat lipsit de umor l-a împuşcat şi a pornit Revoluţia Franceză. Care l-a trimis cu încrâncenare pe rege şi pe regină la masă cu Madame la Guillotine. Ştiu asta şi mărturisesc că e adevărat fiindcă am citit în Mizerabilii lui Hugo. Care deşi e doar prozator, e suficient de poet în rândurile lui ca să îl pot crede fără să-i cercetez adevărurile, păstrând numai metaforele.

În secolul XXI, pluriculturismul şi umanismul care au răsărit din aceeaşi glorioasă Revoluţie Franceză l-au ajutat pe Gavroche să crescă şi să ajungă adult. Şi fiindcă ceea ce numim convenţie socială obligă pe adult să aibă şi un nume de familie, nu doar un prenume sau o poreclă şi-a ales numele de Charlie Hebdo. Dar cât veacul poate dura numai lipsa de reverenţă a lui Gavroche. Bunătatea e prea scurtă şi răul e prea adânc înrădăcinat în oameni. Aşa că pentru acelaşi spirit liber, nişte oameni care se cred soldaţi în slujba lui Dumnezeu l-au împuşcat iar pe micuţul ştrengar şi o lume-ntreagă e un pic mai orfană. Zicea cineva azi că în Franţa, capitalul de toleranţă a scăzut sensibil în ceea ce priveşte convieţuirea religiilor. Dar a scăzut suficient de mult încât să înceapă o nouă Revoluţie care să trimită tot la o masă cu Madame la Guillotine conceptul de extremism religios?

atentat paris

Nu pot să spun Je suis Charlie, dar sper ca spiritul lui neconformist să trăiască şi măcar de data aceasta Revoluţia să se desăvârşească în om, fără vărsare suplimentară de sânge.



Citiţi şi

Salut, sunt o tânără de 41 de ani!

El e rege și nu mahăr

Scrisoare pentru fostul meu iubit

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
500 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro