Am fost amanta unui… concubin

Miriam Eugenia Soare

1 December 2015

miriam soare

Și eu am fost amantă. Cele mai multe femei trecute de patruzeci de ani au fost amante măcar o dată în viața lor. Însă puține recunosc. Unele nu recunosc, pentru că li se pare rușinos. Altele, pentru că au reușit să treacă de la statutul de amantă la cel de nevastă și asta, cred ele, „șterge cu buretele” trecutul lor nu tocmai imaculat. Interesant este că cele care, după lupta „de gherilă”, au devenit din amante, neveste, au pretenția că sunt cele mai corecte femei și le privesc pe suratele nemăritate ca pe un real pericol și ca pe nişte curve, gata oricând să le fure bărbatul.

Dar, cum vă spuneam, am fost și eu amantă. Am o singură scuză. Mă rog, nu știu de ce simt nevoia să mă scuz. Căci sunt o femeie asumată și nu-mi este rușine cu viața mea, indiferent ce am făcut în ea. Dar, da, am totuși o scuză. EL nu era căsătorit. Dar trăia în concubinaj de aproape 20 de ani. Nu avea cu concubina lui nici copii, nici bunuri comune. Aveau doar un câine. Teoretic, m-am îndrăgostit de un om liber. Practic, acum ştiu, m-am îndrăgostit de un bărbat mai mult decât însurat. De ce spun asta? Pentru că un bărbat însurat a făcut nişte promisiuni. Poate că are cu nevasta lui copii, rate la bancă, proprietăţi, planuri, fini, nași, socri, obligații. Stă cu nevasta lui și nu o părăsește pentru amantă și pentru că e cumplit de greu și de complicat. Pe când un concubin nu are nimic din toate aceste obligații. Ceea ce înseamnă că stă cu aleasa lui PENTRU CĂ VREA. În concluzie, am fost amanta unui concubin. Am căzut și eu, ca multe alte femei, în capcana convingerii că EU sunt mai bună, mai frumoasă și mai deșteaptă decât EA. Mi-a plăcut să mă amăgesc și să cred că el este nefericit și că mă căuta pe mine de o viață și, în sfârșit, ne-am găsit. Mi-a cerut timp, înţelegere şi răbdare ca să se despartă de ea. Mi-a motivat absolut frumos şi corect că, după douăzeci de ani de conviețuire, nu o poate răni pur şi simplu. Că vrea să se despartă de ea elegant, frumos şi fără să lase în urma lui un dezastru. Am apreciat. Mi-am spus că nu e un bărbat fără suflet și fără conștiință și l-am iubit pentru asta.

amanta

Apoi au venit nopțile în care dormea la ea unde, practic de douăzeci de ani, era și casa lui.

Au venit sărbătorile în care el se împărțea, oftând, iar eu trebuia să înţeleg că „nemernica asta mi-a invitat acasă copiii (ai lui din alte două căsătorii) și pe mama. Ce pot face? N-am cum să lipsesc. Dar știi că sunt cu gândul numai la tine, că mi-e dor. Că te iubesc!” Oftam zâmbind, dar cu lacrimile în gât. Trecea și pe la mine cu un cadou banal, cumpărat în fugă. Dar, desigur, înțelegeam că nu se prea pricepe la cadouri, ca mai toți bărbații și nici n-a prea avut timp pentru asta. Sub bradul meu îl așteptam eu, îmbrăcată și aranjată ca o păpuşă. Atentă la fiecare detaliu. Pentru că îmi suna în urechi vocea lui care spune despre EA, „Offf, când o văd aşa grasă și lipsită de voinţă, neîngrijită, tălâmbă…” Sub brad aranjasem cu mândrie cadoul lui de la Moșul. Îl comandasem din America. Mă costase o mică avere. Pentru mine probabil că nu aș fi cheltuit niciodată atâția bani. Dar el se uitase pe net după ceasul acela mai bine de o lună. Ca un copil. Abia așteptam să-și desfacă darul și să-i văd ochii fericiți. Bucuria de a-l vedea fericit era pentru mine cel mai de preț cadou.

Și da, vine în fugă. Îmi spune că sunt frumoasă. E leșinat de bucurie când își desface cadoul. Doar că toate astea au durat o jumătate de oră. Mă roagă să înţeleg că e așteptat la masă de tot neamul și o liotă de prieteni, fini și veri. Că nu a știu ce petrecere a pregătit „nemernica”. Mă prefac că înţeleg. Încerc să nu pleoștesc ochii și să nu fac botul mare. Știu că nu-i place asta. În compensare, am făcut împreună Revelionul. Am considerat acest revelion ca pe o mare victorie. M-am bucurat cu frenezia medaliatului olimpic. Săraca de mine! Mai târziu am aflat că ea, concubina, știa ce hram poartă. Îi cunoștea toate derapajele. Știa de existenţa mea, cum și eu știam de a ei. Dar ea se făcea că nu știe și aștepta cu răbdare ca lui să-i treacă. Nu era la prima lui aventură. Apoi, pentru noi, au urmat vacanțe scurte, frumoase. Promisiuni. Am început să ne construim viața în doi, puțin câte puțin, dar tot nu se despărțea de ea.

Până într-o zi când EL n-a mai venit. Am plâns, am disperat. Era la alta deja. La altă amantă. Concubina era tot acasă, tot aşteptând ca EL să termine șirul amantlâcurilor. Tot așteptând să devină și ea nevastă. Tot așteptând ca el să se maturizeze, vezi Doamne. Mai așteaptă și astăzi, când eu scriu.

Mi-am învățat lecția de viață. Nu voi mai fi amantă NICIODATĂ. Pentru că nu fac decât să hrănesc egoul unui bărbat laș. Pentru că un bărbat care trăiește o viață în concubinaj este un bărbat care ține cu dinții de libertatea lui de alegere, care nu vrea angajamente sau promisiuni nici cu ea, dar, cu atât mai puțin, cu tine. Pentru că nu ne iubește pe niciuna, de aceea ne înșală și pendulează între noi. Pentru că, dacă n-ar exista amanta, cine i-ar satisface lui nevoia de nou, de drăgălășenie, tandrețe, pasiune, duplicitate și cine i-ar reconfirma capacitatea lui de cuceritor? Pentru că amanta contribuie de multe ori la salvarea relației de acasă, fie concubinaj sau căsătorie. Îi face lui mai suportabil traiul de acasă, unde deja plutesc plictisul, nemulțumirea și implacabila obișnuință.

E greu să fii amantă. E greu să zâmbești atunci când îți vine să plângi şi să-i crăpi capul, cu tigaia. Dar cu tigaia în cap și să facă scandal are dreptul doar EA, cea de acasă. Şi tu știi asta și înghiți în sec. E umilitor să fii amantă. Ai mereu impresia că ești folosită. Ești mereu în așteptare. Ești mereu pe locul doi. Mereu ești înţelegătoare, dichisită și neobosită, chiar dacă l-ai așteptat îmbrăcată si pavoazată să mergeți la film, iar el, în ultima clipă, te-a anunțat că ramâne acasă, că i-au venit ei niște veri de la țară. Și pentru ce? Îți spun eu pentru ce. Pentru orgoliul nemăsurat de a te considera mai bună, mai frumoasă, mai slabă, mai deşteaptă, mai îngrijită, mai gospodină și mai potrivită pentru EL, decât EA, care îl are deja pe „inventar”. Orgoliul are costuri mari. Vine însoțit de o factură pe care tu, amanta, o plătești cu ani din viață, cu lacrimi, cu umilințe și clipe frumoase, dar furate. Iar dacă ți se întâmplă să ajungi nevastă eşti paranoică și măcinată de nesiguranța că el nu e la mă-sa în vizită și nici cu băieții la bere, ci sigur e la amantă.

Tu-i paștele ei de curvă nenorocită! Un bărbat liber nu putea să-şi găsească? Ale dracului spărgătoare de case!

Pe Miriam o găsiţi întreagă aici

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Relațiile virtuale sunt cele mai mari capcane ale vremurilor noastre

Azi mi-a venit de vreo zece ori să plâng…

Vreau o fată gingașă, nu o “bagaboantă”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
43,544 views

Your tuppence

  1. Eva / 6 September 2016 22:56

    Nu pot intelege pentru ce atatea complicatii si atata filozofie cand putem reduce si noi femeile asa cum reduc ei relatia cu o amanta-placere trupeasca si gata!suntem adulti si ne asumam !!!Doamnelor nu cumva uitati ca atunci cand va complicati sa va atasati de ceva ce nu va apartine va asumati prea mult???pentru ce?reduceti va la a savura doar momentul in care va simtiti bine si gata!Nu e greu….

    Thumb up  Thumb down
    Reply
  2. eurolaura / 23 February 2016 13:07

    Fiecare experienta te poate imbogati sufleteste sau goli pe dinauntru. Depinde cum se traieste ea din perspectiva celui/celei in cauza. Daca alegi sa astepti, sa speri, sa numeri orele pana la sosirea celui/celei iubit/e (atat ca amant/a cat si ca sot/ie) alegi calea suferintei. Daca iti vezi de viata ta, de drumul tau, te construiesti pe tine si din cand in cand te bucuri de cateva ore, zile minunate alaturi de omul iubit, daca alegi sa le iei ca pe un dar frumos de care te bucuri cat tzine, atunci viata ta se imbogateste si vei fi fericit@. Nu trebuie sa depindem de celalalt nici in casnicie, nici in amantlac. Trebuie sa avem viata noastra, atat interioara cat si exterioara, caci nimeni nu se naste, nici nu moare in companie. Suntem singuri pe lume si este bine sa stim sa stam cu noi insine pentru a avea o viata echilibrata si frumoasa. Nimeni nu ne poate face fericiti, doar noi insine. Cat despre a avea amant/a sau nu, despre corectitudinea acestei situatii, nu cred ca exista cineva pe lume indreptatit sa faca pe judecatorul. Sunt unii, unele fara o pata pe camasa alba a fidelitatii, dar au mainile patate de sange in atat de multe alte feluri, mult mai oribile decat iubirea sincera fatza de unul /una chiar si luat/a. Dar ce reprezinta acest lucru, luat/a, al altcuiva? Noi ne apartinem numai noua insine, este vorba despre corpul nostru, mintea noastra, sufletul nostru, responsabilitatea noastra, experienta noastra. De ce as renunta eu sa am o experienta minunata, inaltatoare, imbogatitoare, cu un om frumos, care apare ca un dar de la Dumnezeu in viata mea, pentru ca am o hartie si nitcaiva copii cu sotia/ul mea/u care nu se mai uita in ochii mei de un secol, daca s-a uitat vreodata? Asta inseamna sa fiu rigid/a, inchistat/a, tampit/a de-a dreptul sa-mi refuz experienta invatarii, responsabilitatii pentru actele mele, cresterii continue in aceasta viata, mai ales daca cu sotul/sotia nu mai cresc deloc. Poate o sa si divortez, dar mai intai am DREPTUL si OBLIGATIA sa incerc. Si-mi asum responsabilitatea deplina pentru actele mele. Asta e un MUST. Fara ea, mai bine stau acasa si scot un deget pe fereastra, nu mai mult. Cei care nu-si asuma riscuri, nu traiesc. Viata lor e un pustiu, sunt nefericiti si ii nefericesc si pe cei din jurul lor. Scoteti-va aceste reguli absurde din cap, traiti si lasati-i si pe alti sa o faca!

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 19 Thumb down 1
    Reply
    • Razvan / 27 June 2017 17:25

      Ma intreb, stimata doamna “eurolaura”, daca sotul, care nu se uita in ochii dvs. daca s-a uitat vreodata, nu a avut momente in care si-a dorit ca dvs. sa va uitati in ochii lui.
      In o relatie avem 2 oameni. Daca ajunge la final este vina comuna, doar procentele de vina difera. Nu exista nevinovati in iubire si razboi.

      Poate descoperiti persoana aceea minunata care va ofera ce nu mai aveti acasa. Insa respectul fata de propria fiinta si fata de restul fiintelor (inclusiv fata de noul barbat din viata dvs.) ce sunt afectate de faptele dumneavoastra va spune ca intai sa va rezolvati relatia existenta cu o despartire amiabila (sau nu). Apoi va puteti dedica noii relatii.

      Altfel porniti pe o minciuna. Si veti avea parte de o baza subreda inclusiv la nivel de subconstient. A fi responsabil nu inseamna sa accepti ca poti fi tras la raspundere pentru faptele tale.

      Bineinteles doamna Miriam a prezentat o situatie mai gri. Dansa libera, el liber in acte, in realitate doar un om fara morala si valori, un actor sentimental fara substanta.

      Pot exista multe alte situatii. Legal, in momentul in care mi-am cunoscut actuala sotie, eram in proces de divort. Ea a devenit ceea ce se numeste amanta pentru cateva luni. Moral, relatia mea anterioara era finalizata. Pana la urma aici ne intoarcem: valori si morala versus riscul asumat de a fi fericiti. Pentru mine au urmat 10 ani fericiti si sper un rest de viata la fel.

      Thumb up 1 Thumb down 0
      Reply
  3. Claud / 27 December 2015 3:00

    Ei bine, va meritati soarta, la oameni intregi nu va uitati, nu au probleme ca sa simtiti ca “traiti”. Ei bine, data viitoare cascati bine ochii si mintea, nu picioarele.

    Hot debate. What do you think? Thumb up 4 Thumb down 5
    Reply
  4. Marius Lucaciu / 2 December 2015 18:23

    Draga Miriam,
    Felicitari pentru randurile de mai sus. nu pot fi intru totul de acord cu tine, dar iti respect povestea, sinceritatea si deschiderea. Dintr-o intamplare a dat peste randurile tale – incitant titlu…
    Nici un tip de relatie nu e perfecta, fiecare are avantaje si dezavantaje. Nimeni nu te-a obligat sa fi amanta cuiva, iar daca ai ales asa a fost pentru ca ti-a placut, te-ai indragostit, probabil ai trait cu intensitate si pasiune momente deosebite, unice (daca nu a fost asa ai pierdut vreme aiurea). Problemele intr-o astfel de relatie cred ca apar atunci cand se schimba premizele initiale, bazele pe care s-a construit relatia, cand unul dintre actorii principali cere mai mult, isi cere drepturile, iar pentru celalalt indeplinirea lor iese din zona lui de confort si intra intr-un blocaj, apoi apare suferinta, gandurile negre, un cerc vicios care devine greu de oprit. Sunt convins ca ai visat si tanjit mult la acel revelion de care povestesti, ai fi dat orice sa ai un revelion, iar dupa ce l-ai avut iti doreai mai mult. Acel mai mult insemna mai multa suferinta pentru ca asteptarile tale erau mult mai mari in raport cu ce iti putea el da.
    Nu e numai vina ta, nu e nici numai vina lui, e vina celui care atunci cand i sa cerut mai mult, mai mult decat premisele initiale ale unei astfel de relatii, a promis ca ofera (dar a ramas doar o promisiune greu de indeplinit).
    Eu vad asa lucrurile: el ar fi trebuit sa fie ferm, nu trebuia sa-ti creeze asteptari pe care nu le putea indeplini, iar tu, cand ai vazut ca el are dificultati in a-si indeplini asteptarile, ar fi trebuit sa te opresti, sa-l lasi sa-si rezolve problemele, sa-i lasi timp sa-si revina in cazul fericit in care si-ar fi rezolvat situatia si sa reiei ulterior daca mai facea sens. Daca nu si-ar fi rezolvat situatia, ai fi ramas cu o poveste frumoasa, oprita la timp, inainte de a produce daune greu de reparat. Daca si-ar fi rezolvat situatia, ai fi trait inca o perioada o poveste frumoasa pana s-ar fi ajuns intr-o alta zona, mediocra, dar asta e o alta discutie.

    Ceea ce de fapt a vrut sa spun este ca lectia de viata cred ca NU este NU VOI MAI FI AMANTA NICIODATA, ci daca se va intampla sa mai fiu amanta cuiva ma voi opri imediat ce se intrunesc un cumul de semne, de factori ce nu corespund asteptarilor mele. Ai o singura viata la dispozitie, trebuie traita frumos si intens, sub nici o forma mediocru. Lasa-ti deschise toate oportunitatile pe care ti le ofera viata.

    Este doar my opinion…
    Have fun!

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 19 Thumb down 0
    Reply
    • Miriam / 3 December 2015 20:58

      Marius Lucaciu. Eu m-am indragostit de un barbat NECASATORIT, care de la inceput a facut promisiuni. Si da, nicio femeie nu ar trebui sa fie amanta sau sa aiba o relatie cu jumatati de masura, niciodata. Oricine merita mai mult decat firmiturile altuia.

      Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 10 Thumb down 1
      Reply
  5. Gabi / 1 December 2015 16:51

    La fel de ” aiurea” este sa fii si concubina unui barbat liber, dar care are 3 copii din prima casatorie. Tot anul sta cu tine, tu ii speli bulenderele, ii pui mancare-n farfurie, ii faci ceai si supa cand e racit, dar…de Paste, Craciun si Revelion…e cu copiii lui pentru ca atunci aacestia vin in vacanta, in orasul in care locuieste el (locuim noi)
    In concluzie, astea sunt sarbatorile pe carele faci fie cu cainele tau, fie cu ma-ta, in speta cainele meu si mama mea.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 15 Thumb down 3
    Reply
  6. Faiantaru' / 1 December 2015 16:13

    Pentru marginea unei confesiuni orice comentariu critic devine rizibil. 🙂 Ca doara nu v-ati marturisit ca sa culegeti furtuna. 🙂 Asa ca fie tacem (cel mai indicat, da’ nu ne putem abtine 🙂 ), fie extrapolam subiectul.

    Nu astept un raspuns, chiar si daca ati fi binevoit sa mi-l dati, imi propun doar sa va fac o sugestie in contrapartida la ultimele doua alineate.

    Undeva pierdut printre randurile nenumaratelor articole ale domniei sale, cunostinta d-voastra L. Marinescu, indruma barbatii sa … “Te uiți, pipăi, muști și pui la loc.”. Mai putin important contextul sau sensul dorit peiorativ sau nu. Nu mai mult de opt cuvinte, care spun insa totul despre mentatilitatile actuale. Astfel, casatoria e privita precum un contract comercial viclean ce ‘cearca a smulge semnaturului neatent, neavizat sau naiv, dreptul la exclusivitate. Ori asa ceva, inutil sa mai spun, nu e dispus nimeni sa (mai) respecte. Cel mult se face ca. Ca atare vi se mai pare concubinajul ca fiind solutia imorala ? Dar va spun ca asta se subintelege printre multe altele si e un aspect pe care sigur autoarea nici macar nu l-a avut in vedere, de prisos prin dorinta ei de a sublinia tocmai contrariul: femeia moderna, in viziunea domniei sale, trebuie sa beneficieze de libertate t-o-t-a-l-a ! Nuuu mai zic de ironia exprimarii, prin care orice fel doleanta se traduce-n “i’ote si la _a_a_iosii asta mici, la ce pretentii se-ntind !”. Vi se mai pare ca noi suntem aia care nu ne asumam nimic ? Si nu in ultimul rand, de ce vedeti ceva deranjant sau ingrat in faptul barbatii se adapteaza din mers femeii contemponare ? Suntem doar o mica particica a libertatii ei totale “de a face cand vrea, unde vrea, cum vrea si cu cine vrea”. Parca va suna cunoscut, nu ?

    Hot debate. What do you think? Thumb up 7 Thumb down 2
    Reply
    • Ramona / 1 December 2015 16:53

      Domnule Faianțaru, eu cred că din cauza modernismului, aplicat de vâltoarea societății în care trăim fie femeii, fie bărbatului, sunt încă oameni mai conservatori care suferă după tipare vechi de fericire.
      Eu empatizez cu doamna, dar cred că este într-un blocaj din care nu reușește să iasă. Și eu mi-am dorit ani de zile unu doar al meu. Până viața s-a încăpățânat să-mi demonstreze de mai multe ori că, indiferent de care parte a baricadei ești, tot nu e doar al tău. Mi se pare și hilar acum. Și ce era să fac ? De-a curmezișul nu te poți pune, dar te poți adapta noilor situații, transformându-te. Și nu mai am așteptări de nici un fel. Dar provocările nu le ratez, nu se face !

      Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 10 Thumb down 0
      Reply
      • Faiantaru' / 1 December 2015 20:24

        @ Ramona

        Greu o sa-ntelegem noi doi ! 🙂 Ca pentru multi altii, nici pentru mine nu exista un “al tau”, ci doar un “comun”. Nimic mai mult decat o credinta, pe care d-na Badea Gueritee a materializat-o printr-o casa (http://www.catchy.ro/iubirea-este-o-casa/78004). E si un mic siretlic verbal, caci acest “nimic mai mult”, implica de fapt totul, caci tin la temeinicia acestei credinte. Orice erodeaza acest “comun” ma arunca din nou in solitudine. Nu numai ca nu ma motiveaza simpla prezenta fizica a unei femei, ba o mai si resping dintru inceput daca n-o “halesc” ca om. Eu nu-s in stare sa iubesc iertator ca Luminita Popescu, sunt total opusul domniei sale, ceea ce ma si fascineaza la dansa. La fel de bine se poate spune ca ea e in stare sa iubeasca, eu nu. Cam multa gargara pentru a va spune ca eu empatizez cu Miriam tocmai din directia contrara, si anume ca nu constat nimic gresit, uzat moral (invechit, perimat, conservator) sau naiv in dorinta de a avea/castiga sentimentul ca exista pe lumea asta cineva caruia chiar ii pasa cu adevarat de tine. Si asta implica multe ! E o dorinta exagerata, mai mult decat iluzorie, bine, recunosc si va dau dreptate, o enormitate, fapt pentru care nici eu nu mai cred cu adevarat in ea.

        Din pacate parerile noastre se despart si in celalalte aspecte, spuneam doar ca n-o sa-ntelegem :). Pentru mine nu-i nicio validare a sinelui prin faptul ca cineva vrea sa faca sex cu tine. Extrem de putin barbati detin criterii estetice riguroase de fapt actioneaza numai dupa unul singur si anume futabilitatea individei, astfel incat oricare cu un piept putin mai voluminos, in blugi supraelastici si pe tocuri, altfel sluta, i-a “vrajit” instant. Nu-i nici o provocare in asta ! O fac, la fel ca voi, si numai din plictis, amintindu-mi de indieni carora li s-au impartit televizoare ca sa nu se mai inmulteasca. 🙂

        In a va da sfaturi de ce era mai bine de facut, ma abtin din acelasi motiv ca si d-voastra. Un singur lucru nu ne sta in putere: sa determini pe cineva in ciuda dorintei/vointei lui sa te placa !

        Thumb up 0 Thumb down 0
        Reply
      • sanda dan ion / 3 December 2015 9:42

        ramona, you too esti suuperr!!!, am o fata in olanda cu doctorate si kk mak, ”are unul al ei”, i-a trunat 3 ccopii, si acum l-a facut vegan, si pe el si pe cel 3 fetitze( una de 3,5 ani ce nu a pomenit ce exista brinzica/carrnitza ,pe lume + ca a a inceput deja si raw vegan-ismul)… + ca l-a dezbărat de fumat, de băut cite bere -ca ii face ea ceishor…shmecherăăă, strategii, chestii de fete in cănuțe de porțelan de Delf, bleu ciel ) , l-a dezbarat de toot , (daca si de sex, nu stiu, dar judecind dupa ma-sa adic nefasă-mea… cdr ca urmeaza…. ca aste se autofriigidizeaza.. ) daca vrei unul al tau, te invat eeu,gratiis, juur, sau te dau :pe mina: iubitei ml, te invața mai mult decât john gray!!!! jur sanda.danion@yahooo.ro

        Thumb up 1 Thumb down 2
        Reply
    • Miriam / 1 December 2015 21:16

      Chiar doresc sa va raspund dar, Va cer scuze, nu am inteles care e intrebarea.

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply
      • Faiantaru' / 1 December 2015 23:51

        @ Miriam

        Un raspuns, o replica, poate sa urmeze si unei afimatii, opinii etc., nu neaparat unei intrebarii. D-voastra v-ati incheiat marturisirea reprosand barbatilor, sau unora dintre noi, ca-si rezerva prin subterfugii o nestingherita libertate de miscare. In replica eu v-a sugeram ca si femeile pretind aceeasi libertate. “Te uiți, pipăi, muști și pui la loc.” e o somatie de a te limita fara mofturi, fara exces de zel stingheritor, la bucatica ce-ti este oferita. E in intelegere multora sa ofere si sa primeasca fractiuni, d-voastra pare-se ca ati dat peste unul dintre ei. Nu tine insa de gen. La asta doream sa ma rezum.

        Thumb up 4 Thumb down 1
        Reply
    • sanda dan ion / 3 December 2015 9:26

      excel, faiențare!!! cl putin, ultimele paragrafe sunt de o stralucire diabolica, eclipseaza insasi articolul, altfel placut si cuminte, tre sa recunoastem!

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply
  7. Cristi R. / 1 December 2015 14:06

    In mod cert era un tip prezentabil, un amorez peste medie cu talent oratoric ca al unui avocat de succes.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 13 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro