Obişnuiesc să spun că despre mine mai bine lăsăm să vorbească pe cei care mă cunosc, cu bune şi cu rele. E singurul meu fel de modestie – libertatea de a asculta ce cred prietenii mei, în locul părerii mele – mă ajută şi mă ţine pe linia aceea albă şi frumoasă de plutire, pe care dacă îţi reuşeşte echilibrul, te poţi privi în oglindă zâmbind. Cuvinte despre mine…Hmm, trag aer în piept şi le scriu pe nerăsuflate, aşa cum le şi simt... Iubesc culorile, sper şi cred că e reciproc pentru că ele sunt meseria mâinilor, gândurilor, viselor şi inimii mele ! Iubesc primăvara pentru că a fost primul lucru pe care l-am văzut deschizând ochii pe Pământ... vara pentru că a fost atât de cald şi bun să încep să cresc în ea…toamna pentru că m-a învaţat să mă bucur chiar privind în urmă…iarna, pentru că Moş Crăciun există ! Îmi vin în minte râuri de munte de bucurii, zile, clipe, iubire, amintiri, cărti, vise, pisici, verde-pădure, sare, lacrimi, mare şi soare din care sunt facută…dar ele nu încap în cuvinte. Ceea ce încape, spune tot – cred în miracol! Sunt aici !