Sigur că tânjeam să scriu despre cu totul altceva dar n-a fost să fie. Asa că încercăm un exerciţiu… “Se făcea că răsarea soarele. Ca în orice altă zi în care ni se pare normal şi firesc să-l primim fără prea multe merite…şi lângă soare, o altă lumină, nouă, apropiindu-se …

Mi-e dor de răbdare… De luat totul încet, de trezit dimineaţă şi văzut mai mult cer înainte de a ajunge cu ochii lipiţi de ecranul asta atotstăpânitor de fiecare zi. Mi-e dor de scris de mână… scris tremurat de emoţie sau apăsat de grijă… oricum, numai cu suflet să fie …

Nu mai departe de ieri… dimineaţă, 8 jumătate, cu 5 minute înainte să ieşim pe uşă, telefonul meu pus la încărcat, cuminte, pe “complete silent”, urmând să rămână acasă, începe să SUNE! O prietenă dragă, cu singurul ei moment liber din zi când puteam vorbi, doar atunci… Dacă mai era …

Meseria mea e un privilegiu care mă ţine aproape de femei în unele dintre cele mai subiective momente de graţie ale lor – atunci când vor să se ştie frumoase. Zilele trecute, vorbind cu o tânără viitoare mireasă, trecem prin detalii despre rochie, accesorii şi potriveli de nuanţe pentru ca …

Exerciţiu fix la bară – cam aşa mi-a picat de scris povestiuca asta… Cum te cucereşte un bărbat? Ce să facă pentru a-ţi câştiga atenţia, timpul, inima? Hm, greu de răspuns aşa încât să rămână şi loc de “a făcut el, nu l-am dus eu de mână”. Trecem dincolo de …

Azi nu cer nimic… Am deschis ochii şi peste tot ce credeam că ştiu despre ce voi face azi, liste de bifat, prea lungi pentru două mâini călare pe-o jumătate de neuron ostenit, peste toate, din senin în minte mi-am auzit limpede că cerul – Doamne, iartă-mă că nu ştiu …

Acum trei săptămâni începusem să întreb înnebunită în stânga şi-n dreapta despre cine ce ştie despre îngrijirea orhideelor. Abia primisem de câteva zile o frumoasă, înflorită foc, un mov-fuchsia intens, minunată, dar pe care cu fiecare zi o vedeam pălind. Au început să cadă din florile mari, să se îngălbenească …

Mai ştii cum e să scrii fără să te distragă ecranul laptop-ului, zgomotul mic al tastelor îndestulate de lipsa de griji în care te răsfaţă ideea că poţi oricând şterge fără urme un cuvânt nepotrivit? Mai ştii cum e? E un alb limpede…. e tăcere în care îţi poţi îmbrăţişa …

Înainte să deschid ochii pe dimineaţa asta, în gânduri deja îmi alergau neobosite cuvintele unei melodii pe care o iubesc tare…”You gotta get up and try, try, try….” Dacă astăzi, pur şi simplu, am vedea că e primăvară? Am vedea doar soarele… cerul… am simţi doar vântul alintând frunzele abia …

Am dat azi din cea mai senină întâmplare peste blogul unui brutar artizan – aşa se întitulează chiar ea. Altfel, cred eu, numele ei e venit în lume şi el de mână cu darul pâinii cumva – Codruța… codrudepaine… M-a adus acolo o fotografie cu o pâine minune, care aproape …