44 de pahare de vin. Legenda spune că pe 9 martie fiecare bărbat trebuie să bea 44 de pahare de vin pentru ca să aibă un an bun, să fie sănătos, voios și plin de noroc. Ceea ce nu mai spune legenda e că pe zece martie, o aspirină e ca …

– continuare de aici –  Sunt unele zile în care cel mai tare mi-aș dori să-mi pot băga capul într-o cutie, să las lumea de afară să urle, să se agite, să vorbească, să facă… lucruri care trebuiesc făcute. Iar eu să nu trebuiască să fac nimic. Doar să stau …

– continuare de aici –  De ce tropăie bivolii prin deșert? Dar eu, eu ce caut în deșert? Am nisip în gură, am dune de nisip pe gât, nu pot respira, nu pot înghiți. Mă sufoc, mă înec! Mooor! Mor pe naiba, nu mor, cine naiba moare de la trei …

– continuare de aici –  Sunt un bărbat normal. Uneori mă trezesc uitându-mă în oglinda din baie la mine și repetând fanatic cuvintele acestea: sunt un bărbat normal! Ca și cum aș vrea să mă conving de asta sau aș vrea să mă uit la fața aia boțită de somn, …

– continuare de aici – Au trecut săptămâni întregi de când nu m-am mai gândit la Zelda. Am crezut că am reușit să o uit. Voiam asta, îmi doream să uit tot episodul cu ea. Știam că îmi va aduce numai necazuri dacă nu. Știi, sunt unele zile care pornesc …

– continuare de aici –  Am adormit ca un bebeluș îndopat cu borș și înecat în bere, cu toate gândurile aruncate haios în râgâieli sonore prin negura nopții. Niște chițcăieli subțiri, venite de undeva din străfundurile realităților mele de om însurat, mi-au spart dimineața în cioburi. M-am trezit cu un …

– continuare de aici – Îmbrăcat, pieptănat și dușulit, mă îndrept zâmbind spre familia Țurțure, cu scopul de a-mi recupera portofelul. Pe naiba, cu scopul de a o tăvăli pe Zelda, dar îmi place uneori să mă amăgesc că am intenții curate, de om însurat, cu soacră în dotare. Găsesc …

– continuare de aici –  M-am trezit mahmur. Visasem. Primul gest a fost să-mi verific instrumentul dacă mai e la locul lui. Nu înțeleg de ce toți bărbații fac gestul ăsta dimineața?! Ce, așa de profundă și plină de vise ne e noaptea, că ne gândim că ni se rupe …

Am întâlnit-o pe întâi ianuarie. O zi geroasă în care am ieșit să mă plimb. Eram nervos. Mă certasem cu soacra și cu soția și cu tot Universul. Aseară am făcut sex, așa, de trecere între ani. La final, ea mi-a zis că se vede că sunt obosit și eu …

Stau încă amorțită de somn sub plapuma caldă și mă gândesc… oare ce-mi lipsește? Oare de ce în fiecare dimineață am senzația că tot aerul din cameră se termină și am să mor sufocată, cu plămânii ca doi bureți roz storși de viață? Oare de ce mi-e greu să dau …