Aşa huieşte satul de vreo două zile. Eu tac şi ascult, n-am ce face, aşa mi-i serviciul. Nu, nu lucrez la Radio-şanţ, am un mic magazin în centru. Pe aici vin şi pleacă toate “ştirile” ajungând până pe cea mai îndepărtată uliţă. E fascinant şi obositor să vezi atâtea feţe şi caractere. Afli primul care cu cine, ce şi cum. Fiecare vrea să-ţi spună ce s-a întâmplat şi ce a gătit la prânz.
Aşa… subiectul principal e “curva”. Eu o cunosc din vedere pe femeie. Este plecată în Italia de mulţi ani. Acolo fiind, s-a săturat să tot audă de aventurile lui bărbată-su şi de beţiile lui. A trimis bani acasă cu duiumul, copiii au crescut mari, gardurile s-au mai înfiripat, dar el, “prostălăul”, a ajuns între timp alcoolic. Ce să-i faci? Nu-l judeci, i-o fi fost şi lui greu fără soţie, dar putea fi corect faţă de cea care a plecat la mii de km depărtare să scoată familia din necaz. De unde atâta corectitudine? Am mai spus şi-am să mai spun: de unde să culegi un mac într-un lan de curu-găinii? Mare noroc tre’ să ai, mare cât China, că lanul e cât Rusia.
Acum e puţin debusolat că ea, “curva”, şi-a cumpărat garsonieră la oraş din banii lui Franco.
Ah, ce-mi place! Aşa, fată! Îţi mai dădea Ion şi peste ochi după ce munceai atâta. Uşor-uşor, te-ai desprins de nemernic, s-o bată pe mă-sa de-acum.
A văzut Franco ce femeie vrednică e “curva”, la 52 de ani e frumoasă şi ştie ce vrea. Ea nu mai vrea să întreţină parazitul. Postează pe facebook dulcegării poptămaşe gen “Lumea rea moartă mă vrea”, anume să-şi bage vecina unghia-n gât de ciudă. Copiii sunt mari, înţeleg totul şi nu o judecă. Vorbeşte italiana perfect şi-i trimite maică-sii pachete lunar. A trimis bani fraţilor să facă frumos mormântul tatălui aşa cum a văzut ea, cu marmură.
Nu, fetelor, reformulaţi: “Auzi, tu, deşteapta l-o lăsat pe curvar!” Aşa să-mi spuneţi vestea, că aşa-i corect! Lăsaţi invidia, cu mine nu vă merge! Vă ştiu cât sunteţi de parşive la judecat viaţa altora pe când a voastră e plină de rahat şi coji se seminţe.
În timp ce voi behăiţi, femeia asta şi-a luat viaţa în mâini şi pleacă la drum. 52 de ani pot fi oricând un început de drum.
La vita è bella, i-o fi şoptit Franco la ureche. Ureche sătulă de potlogăriile lui Ion.
Şi Dumnezeu se bucură când pe Pământ se face dreptate, d’apoi eu!
Citiţi şi
28 august 2025: Uranus sextil Neptun – când visul devine plan
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
