Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Azi avem șoferi, nu automobiliști

5 April 2019

Ziua Automobilistului Român se sărbătoreşte pe 5 aprilie, când se aniversează înfiinţarea, în 1904, a Automobil Clubului Român. Iată câteva date istorice despre acei ani de pionierat, în care, miraculos, am fost printre primii în lume. Azi, nu prea mai avem de-a face cu automobilismul, ci cu șoferitul. Așa cum îl știm. Lipsit de eleganță, stil, maniere. Prin urmare, ce sărbătorim? Și cum? Poate doar amintindu-ne de începuturi, poate conducând ca un automobilist membru al unui club elitist, și nu ca un sofer de autobază. O zi frumoasă la volan și nu uitați, doamnelor, că tot nouă ne revine datoria de a civiliza și carosabilul.

Citiți și Cum să rămâi o doamnă la volan

La 5 aprilie 1904, se întâlnesc la București 20 de pasionați ai motoarelor care hotărăsc înființarea Automobil Clubului Român (ACR), asociație de automobilism care își propune scopuri extrem de ambițioase: îmbunătățirea drumurilor, întocmirea legislației rutiere (apare primul Regulament de circulație a automobilelor), înființarea unor școli de mecanici auto, înființarea unor ateliere de reparații auto. Între 1910-1943 este singura instituție care se ocupa cu confecționarea și instalarea semnalizării rutiere, în conformitate cu prevederile europene.

Martha Bibescu (în spate, centru) și GV Bibescu (dreapta).

Printre membrii fondatori ai ACR au fost: George Valentin Bibescu, nepot al Domnitorului Gh. Bibescu, Mihai Șuțu și George Assan. La data creării sale, ACR se înscria printre primele 10 cluburi de automobilism din Europa și printre primele 14 din lume.

IANUARIE 1909. RECUNOAŞTEREA OFICIALĂ A AUTOMOBIL CLUB ROMÂN DE CĂTRE STATUL ROMÂN. Monitorul Oficial din 13 martie 1909 publică LEGEA cu articol unic: ”Se recunoaşte Societăţii Automobil Club Român, din Bucureşti, calitatea de persoană morală, pe baza alăturatelor statute…”, în conformitate cu hotărârea Camerei Deputaţilor din 22 ianuarie 1909 şi a  Senatului din 19 februarie acelaşi an.

(observați deosebirea față de calitatea pe care o are azi o firmă – persoană fizică? atunci era persoană morală. oare când s-a schimbat denumirea și de ce?)

ANUL 1914. Automobil Club Român îşi schimbă statutul în Automobil Club Regal Român (ACRR), iar timp de 33 de ani Regii României au deţinut funcţia de preşedinţi de onoare ai ACRR.

15 IANUARIE 1921. Adunarea Generală a ACRR introduce un nou capitol în Statut (capitolul 6) privind autorizarea cluburilor regionale. Primul club regional a fost înfiinţat la 8 septembrie 1921, la Cluj. Printre membrii lui de onoare s-a numărat Octavian Goga.

22 MARTIE 1924. George Valentin Bibescu a solicitat înlocuirea sa din funcţia de Preşedinte al ACRR, fiind ales ca preşedinte al Federaţiei Aeronautice Internaţionale, cu sediul la Paris. În locul său a fost ales ca Preşedinte al ACRR Ion M. Mitilineu.

ANUL 1925. ACRR s-a afiliat la Consiliul Central al Turismului Internaţional, cu sediul la Paris.

(…)

ANUL 1931. Marin Butculescu, pilotând un Chrysler Imperial, coboară recordul de viteză pe ruta Paris – Bucureşti sub 40 de ore.

ANUL 1933. Darea de seamă anuală a ACRR consemnează numărul membrilor “societari” şi “turişti” ai clubului la 1.300.

ANUL 1936. Petre Cristea şi Ion Zamfirescu (însoţiţi de Gogu Constantinescu) câştigă Raliul Monte Carlo, pe un Ford V8, performanţă considerată ca fiind cea mai mare victorie a automobilismului românesc.

15 FEBRUARIE 1942. În cadrul Adunării Generale Anuale a Automobil Club Regal Român pentru dare de seamă a activităţii pe anul 1941 a fost omagiată activitatea prinţului George Valentin Bibescu, care decedase în 1941.

(…)

5 APRILIE 2004. Pe faţada hotelului Bulevard, din Capitală, a fost amplasată o placă jubiliară, cu stema ACR şi inscripţia: “În această clădire s-a constituit la 5 aprilie 1904 Automobil Clubul Român”.

(hotelul acesta, renovat de câțiva ani, dar mai pustiu decât hotelul din The Shining, un mister total în buricul capitalei, nu știu dacă mai are acea plăcuță, voi verifica)

***

SEPTEMBRIE 1904. Are loc prima cursă de automobile din România organizată de ACR pe traseul Bucureşti – Giurgiu – Bucureşti (120 km). România a fost printre primele 6 ţări din lume care au organizat concursuri auto, după Franţa, SUA, Germania, Italia şi Austria. Cursa a fost descrisă de ziarele timpului ca “o năprasnică întrecere”. Cursa București-Giurgiu-București a fost anunțată în săptămâna premergătoare prin răspândirea a 20.000 de afișe în Capitală, iar șoseaua, neasfaltată, a fost stropită cu un liant preparat de o fabrică de ulei, pentru a limita ridicarea prafului. Întrecerea de 120 km a fost câștigată de prințul Bibescu, la volanul unui Mercedes, cu o viteză medie de 66 km/h, record european la acea vreme. Leon Leonida, un alt pionier al automobilului, și el la volanul unui Mercedes, s-a clasat al doilea. (Din echipajul prințului a făcut parte Marta Bibescu, prima conducătoare auto brevetată din România.)

Un an mai târziu, în 1905, cei doi automobiliști români, Bibescu și Leonida, împreună cu M. Ferekide, însoțiți de scriitorul francez Claude Anet și de două femei, realizează cu trei automobile decapotabile o cursă de la Galați până la Ispahan, fosta capitală a Persiei. Plecarea din Galați a avut loc în luna aprilie, iar sosirea la Ispahan în luna iunie. În cartea publicată de Anet, „La Perse en automobile” expediția este denumită ca fiind prima expediție automobilistică intercontinentală din lume.

8 noiembrie 1906, are loc la București prima cursă de viteză pe kilometru lansat, pe un traseu amenajat pe șoseaua Kiseleff, între Piața Victoriei și Bufet (restaurantul “Doina” de azi). Pe primul loc se clasează Leon Leonida cu un automobil Gobron de 60 cp, având o viteză medie de 97,297 km/h! Ulterior, ACR organizează și alte competiții pe circuite stradale citadine, chiar și cu participare internațională, una dintre acestea având să devină Marele Premiu al Bucureștiului. (sursa, aici)

Trebuie să mai știți că George Valentin Bibescu a înființat și Clubul Aviatic Român în 1909 și Liga Națională Aeriană în 1912. Între anii 1911-1912, a deținut funcția de comandant al Școlii de pilotaj de la Cotroceni, în perioada 1920-1923, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român. A fost Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România (1911-1916) și Mare Maestru Onorific al acesteia în anul 1925. Iar în 1930 devine președinte al Federației Aeronautice Internaționale.

Automobilism = sport sau turism practicat cu automobilul sau sportul de a umbla cu automobilul. 🙂 

Aici, găsiți toată istoria ACR.



Citiţi şi

O enigmatică poveste de dragoste

”Între femei, prietenia este adesea otrăvită” Maruca, Martha, Maria

Elena – Regina uitată

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
57 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro