Bibliorafturile în era digitală

29 January 2024

Cine nu a lucrat într-un birou în care se adunau munți de hârtii – documente, dosare, plicuri – nu-și poate imagina ușurarea pe care au simțit-o funcționarii când au apărut bibliorafturile. Nu știu când au apărut în România, dar vechimea lor în lume ar fi cam între 140 și aproape 170 de ani – primele au fost brevetate în Germania, Suedia și SUA între 1886 și 1904. Unele surse dau drept 1859 ca data de naștere a primului model de biblioraft și locul, Londra. Aceste bibliorafturi sunt un fel de dosare mai mari în care pot fi păstrate în ordine dosare mai mici ori documente separate.

Înainte de apariția biblioraftului modern, oamenii au folosit diverse metode pentru a păstra și a organiza materialele scrise. La o trecere sumară prin istorie, vom fi uimiți de ingeniozitatea oamenilor acelor timpuri. A apărut scrisul, au apărut și problemele legate de stocarea suporturilor folosite. Și de la tăblițele de lut până la hârtie, omenirea a avut de lucru – cu cât a progresat, cu atât s-au înmulțit documentele, cărțile, păstrătoare ale mărturiilor. Și odată cu ele și locurile special amenajate unde puteau fi depozitate în condiții potrivite și într-o ordine care să înlesnească accesul.

  1. În Antichitate: sulurile de pergament (piei de animale, de oaie în general) sau papirusurile (foițe din tulpina unei plante ce creștea în delta Nilului) erau păstrate în cutii de lemn.
  2. În Evul Mediu și Renaștere: manuscrisele erau depozitate în mănăstiri sau în bibliotecile bisericilor. Acestea erau așezate pe rafturi sau deschise pe mese pentru a fi consultate de călugări sau cărturari.
  3. Mai târziu, odată cu creșterea cantității de materiale scrise și cu dezvoltarea bibliotecilor publice și a instituțiilor educaționale, dar și a celorlalte instituții publice, a apărut nevoia unor sisteme mai eficiente de organizare a documentelor, de la rafturi și bibliorafturi, la sistemele de organizare digitală.

Deși trăim în era digitală în continuă evoluție, există câteva rațiuni clare pentru care bibliorafturile își păstrează relevanța încă o bucată de timp.

Iată-le, super prietenoase cu mediul, vă luați și o trusă de pixuri cu gel de toate culorile și scrieți frumos pe etichetă ce urmează să arhivați acolo. 

  1. Organizare eficientă: permit clasificarea și etichetarea conținutului pentru o identificare rapidă și ușoară într-un format compact, ușor de aranjat pe rafturi și de accesat.
  2. Economisirea spațiului: în birouri, biblioteci sau chiar acasă, utilizarea bibliorafturilor satisface două deziderate – ocupă un spațiu minim și oferă capacitate maximă de stocare.
  3. Protejarea documentelor: pereții din materiale tari oferă protecție împotriva deteriorării, prafului, luminii solare sau altor elemente care ar putea afecta integritatea materialelor. Ele devin astfel ideale pentru arhivarea și păstrarea documentelor sau a altor materiale pe termen lung.
  4. Accesibilitate și ușurință în utilizare: bibliorafturile permit manipularea documentelor fără efort – extragere sau adăugare.
  5. Personalizare: faptul că există o varietate de dimensiuni, forme, culori și materiale, oferă posibilitatea de a adapta bibliorafturile la nevoile individuale sau organizaționale.
  6. Un plus de imagine: utilizarea bibliorafturilor în medii de afaceri sau instituționale transmite o atmosfere de lucru organizată și eficiente, o atitudine serioasă și responsabilă față de gestionarea informațiilor.

Nu știm cât va mai dura până se va finaliza digitalizarea instituțiilor statului și în general accesul la alt sistem de stocare a informațiilor decât cel fizic care încă înseamnă un incredibil consum de hârtie. Chiar dacă fizic vor dispărea într-un viitor mai degrabă îndepărtat pentru noi, principiul organizării va rămâne. Iar specialiștii vorbesc deja de câteva direcții posibile în care bibliorafturile ar putea evolua în viitorul digital.

  1. Integrarea tehnologiei digitale: bibliorafturile ar putea fi echipate cu tehnologii digitale, cum ar fi scanerele sau cititoarele de coduri de bare, pentru a permite o gestionare mai eficientă a conținutului și o identificare rapidă a documentelor.
  2. Platforme de gestionare a conținutului online: bibliorafturile ar putea evolua în platforme de gestionare a conținutului digital, unde utilizatorii pot stoca, organiza și accesa documente și fișiere digitale de la distanță, folosind cloud-ul și interfețe online intuitive.
  3. Interfațe om-mașină avansată: interacțiunea cu bibliorafturile ar putea deveni mai intuitivă și mai eficientă prin utilizarea unor interfețe om-mașină avansate, cum ar fi recunoașterea vocală sau comenzi tactile, pentru a facilita navigarea și căutarea în conținutul stocat.
  4. Imprimare 3D și personalizare: bibliorafturile ar putea fi produse prin tehnici de imprimare 3D, permițând personalizarea lor.
  5. Securitate și protecție a datelor: într-o lume digitală în care se acordă o mare atenție securității datelor, bibliorafturile ar putea integra tehnologii de securitate avansate pentru a proteja conținutul stocat împotriva accesului neautorizat sau a pierderii.
  6. Interconectivitate și colaborare online: bibliorafturile ar putea facilita colaborarea și partajarea de conținut între utilizatori din diferite locații, prin intermediul rețelelor sociale sau a platformelor de colaborare online.

Viitorul bibliorafturilor în era digitală va implica o integrare mai strânsă a tehnologiei digitale, adaptarea la nevoile și cerințele utilizatorilor și evoluția spre soluții de stocare și gestionare a conținutului mai inteligente, mai eficiente și mai securizate.



Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro