despre glisarea unor repere
DOLLY
eu şi băiatul de 7 ani ne uităm la wall-e. eroul filmului, roboţelul wall-e, gunoier-şef şi totodată gunoier unic al planetei, se uită şi el la un film. n-are decât unul, nici pe ăla pe tot. e o singură secvenţă, pe o casetă vhs, una din comorile lui wall-e, pescuită din oceanele şi munţii de deşeuri care au sufocat planeta abandonată de oameni. dumnezeu ştie cum de merge caseta aia. wall-e o rulează iar şi iar şi se minunează de personajele nemaivăzute. nişte fiinţe umane dansând voios în „hello, dolly!”.
eu: ştii cine-i dolly?
el, ritos, pufnind pe nas: hm! bineînţeles că ştiu! dolly e primul animal clonat!
MADONA VS MADONNA
eu şi băiatul de 7 ani suntem la muzeu. am terminat vizita şi ne-am oprit la micul magazin de suveniruri.
eu: vrei să-i luăm lu’ mamaie o vedere cu madona şi pruncul?
el: care prunc?
eu: cum, care? [străfulgerată de un gând] tu ai auzit de madona? ştii cine/ ce e?
el, ritos, pufnind pe nas: hm! bineînţeles că ştiu! madonna e o cântăreaţă faimoasă!
Citiţi şi
Am ales să fiu amantă și nu regret deloc
Foștii care nu vor să părăsească colecția
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
