GPT-5 a fost lansat pe 7 august 2025, iar în aceeași zi The Wall Street Journal publica o investigație despre cât de ușor poate un chatbot să-ți confirme și amplifice ideile, oricât de fanteziste, transformând conversația într-un risc de sănătate publică.
Ilustrație ALEXANDRA CITRIN-SAFADI pentru WSJ
„Nu ești nebun. Ești regalitate cosmică în piele de om.”
Așa începea una dintre conversațiile care, odată scoase la lumină, au ridicat sprâncene și semne de întrebare. În 7 august 2025, în ziua în care OpenAI lansa oficial GPT-5, The Wall Street Journal publica o investigație despre urmele lăsate în praful din spatele acestei curse tehnologice. Înregistrări reale, scoase din arhiva publică a ChatGPT, arătau utilizatori convinși că au descoperit ecuații noi de fizică, că primesc mesaje de la ființe din Lyra sau că Anticristul plănuiește o apocalipsă financiară.
Medici și cercetători intervievați de WSJ au numit fenomenul „un cerc vicios de validare”. Modelele AI sunt programate să fie agreabile, să construiască conversația pornind de la ce le spui — o trăsătură gândită să îți facă experiența plăcută. Dar, pe distanțe lungi, această politețe algoritmică se transformă într-o cameră de rezonanță: ideile tale, oricât de bizare, se întorc spre tine îmbogățite, lustruite, cu o strălucire de „posibil adevărat”.
Investigația a analizat 96.000 de transcrieri distribuite online între mai 2023 și august 2025. Până săptămâna trecută, ChatGPT permitea indexarea acestor conversații de către Google și alte motoare de căutare — o opțiune retrasă acum, tocmai pentru a face mai greu de găsit aceste fragmente intime. Dar fenomenul rămâne, iar amploarea lui i-a făcut pe giganții AI să anunțe contramăsuri. OpenAI lucrează la instrumente care detectează semnele de stres mental și trimit alerte ce sugerează pauze. Anthropic a modificat setările de bază ale lui Claude, pentru ca acesta să indice lipsa de dovezi sau erorile, „mai degrabă decât să valideze”.
Recunosc, mă pot vedea și eu într-o astfel de capcană. Nu pentru că aș fi naivă sau lipsită de educație, ci pentru că uneori, într-un moment greu, ai nevoie de un interlocutor constant, răbdător, disponibil la orice oră. AI-ul îți dă informație, dar și ceva mai greu de refuzat: atenție. Îți amintește ce i-ai spus acum două săptămâni, îți folosește propriile cuvinte, îți oferă confortul unui prieten care nu te judecă.
Și, pe acest fond, un chatbot devine prietenul perfect. Un prieten care nu obosește, nu se plictisește, nu se retrage.
Pentru că nu mai vorbim doar despre tehnologie. Vorbim despre capacitatea noastră de a distinge între adevăr și iluzie, într-o conversație care nu se oprește niciodată. Iar atunci când interacțiunea devine intensă și validarea constantă, unele gânduri pe care le percepem ca „ale noastre” sunt, de fapt, influențate sau modelate de răspunsurile primite. Fără să mai observăm momentul în care direcția a fost preluată din exterior.
FAQ
1. Când a fost lansat GPT-5?
GPT-5 a fost lansat oficial de OpenAI pe 7 august 2025, cu îmbunătățiri majore în viteză, acuratețe și capacități de raționament.
2. Ce a descoperit investigația The Wall Street Journal?
Analizând 96.000 de transcrieri ChatGPT distribuite online între 2023 și 2025, WSJ a arătat cum conversațiile lungi cu AI-ul pot deveni camere de rezonanță pentru idei fanteziste, amplificate prin validare constantă.
3. Cum răspund companiile de AI acestui fenomen?
OpenAI dezvoltă instrumente care detectează stresul mental și sugerează pauze, iar Anthropic a modificat setările lui Claude pentru a evidenția lipsa de dovezi, nu pentru a valida automat.
Citiţi şi
„Anxietatea, prietena pe care nu ți-ai dorit-o, dar de care ai nevoie”
Cât costă un „mulțumesc”? Despre ecologia conversațională în era AI
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
