Claritatea în comunicare este cheia relațiilor armonioase, acasă și la birou. Psihoterapeutul Alina Marin explică cum o putem cultiva.
Cu toții vedem lumea prin propriile noastre filtre. E normal – e „setarea de fabrică” a minții noastre, mecanismul care ne ajută să luăm decizii rapid și să ne adaptăm. Dar ce facem când intrăm în contact cu cineva care gândește diferit? De multe ori, apare tentația de a-i convinge pe ceilalți de „adevărul nostru”. Și așa ajungem să ne blocăm în „cine are dreptate” în loc să ne întrebăm „cum putem lucra împreună”.
Am stat de vorbă cu Alina Marin, psihoterapeut și trainer la Centrul EKA, despre cum putem evita neînțelegerile, ce rol joacă claritatea în comunicare și cum putem gestiona conflictele fără să afectăm atmosfera de acasă sau de la birou.
Înainte să vorbim cu ceilalți, să ne uităm la noi
Dacă vrem să comunicăm deschis și să evităm resentimentele, primul pas este să avem o relație bună cu noi înșine. Să fim atenți la ce simțim și la ce nevoie stă în spatele acelei emoții.
Dacă nu avem această claritate, riscăm să punem responsabilitatea pe ceilalți – să așteptăm să ne înțeleagă din priviri și să ne supărăm când nu o fac. Dinamica asta se repetă peste tot: la birou, acasă, între prieteni sau în familie.
Ce putem face:
- Identificăm emoția. Să zicem că am stabilit să ne vedem cu o prietenă, dar ne anunță că nu mai poate. Ne întrebăm: e tristețe pentru timpul pe care nu-l mai petrecem împreună? E teamă că s-a răcit relația? E furiepentru că aveam nevoie de părerea ei acum?
- Descoperim nevoia din spatele emoției. Tristețea poate însemna nevoie de conectare, teama – nevoie de reasigurare, furia – nevoie de o soluție rapidă.
- Decidem cum acționăm. Ce putem rezolva singuri? Și ce vrem să comunicăm celuilalt? Dacă, de exemplu, ne-am supărat pentru că aveam nevoie de inputul prietenei, îi putem trimite un mesaj clar: să îi spunem contextul, de ce era important și cum am putea vorbi până data viitoare.
- Luăm o decizie pentru viitor. După ce am comunicat clar ce simțim și ce nevoie avem, mingea e în terenul celuilalt. Poate răspunde cum consideră, iar dacă reacția nu e cea așteptată, e momentul să decidem cum continuăm relația.
Claritatea – cel mai bun scut împotriva conflictelor
La birou, multe tensiuni nu apar din răutate, ci din interpretări diferite. Claritatea înseamnă să ne exprimăm concret și să verificăm că mesajul nostru a fost înțeles așa cum l-am gândit.
Exemplu practic: trebuie să livrăm un document împreună cu un coleg, iar termenul limită este vineri. Îi spunem „trimite-mi partea ta cât de repede poți”, gândindu-ne că o va face azi. El se gândește că are timp până joi seara. Rezultatul? Un posibil conflict.
Ce putem face: înlocuim formularea vagă cu una precisă – „marți, ora 14:00”. Dacă nu poate, discutăm și negociem. Abia aici începe comunicarea reală: când ambele părți știu exact la ce să se aștepte.
Ce facem dacă, totuși, conflictul apare?
Să fim realiști: conflictele sunt inevitabile. Chiar și cu cele mai bune intenții, nu putem ști mereu ce este un „punct sensibil” pentru ceilalți. Uneori nici noi nu știm până nu ni se apasă acel buton.
Alina își amintește cuvintele formatorului ei, John Parr: „Le datorăm celor importanți pentru noi furia noastră”. În mediul profesional, asta înseamnă să avem curajul să spunem adevărul, dar cu un pas esențial înainte: reglarea emoțională.
Cum facem asta: respirăm, ieșim la o plimbare, facem mișcare, schimbăm perspectiva. Abia apoi intrăm în conversație, astfel încât să fie prezent și raționamentul, nu doar impulsul.
Și e important să acceptăm că disponibilitatea noastră de a comunica nu garantează și disponibilitatea celuilalt. Dacă nu există deschidere de ambele părți, putem reduce contactul sau putem apela la o persoană neutră, cum ar fi un manager sau HR.
Cum construim un climat de încredere și respect
Cultura unei echipe nu se formează doar la cursuri, ci în comportamentele zilnice. Suntem ființe sociale și, conștient sau nu, replicăm comportamentele celor cu influență din grup.
Dacă o echipă merge la un training despre growth mindset, dar la prima greșeală cineva este criticat public, mesajul din training se pierde.
Ce contează cu adevărat:
- Să facem ce spunem și să spunem ce facem.
- Să fim transparenți în decizii și onești în interacțiuni.
- Să avem curajul să spunem „nu” atunci când nu putem oferi un răspuns favorabil.
- Să oferim feedback clar, cald și aplicabil imediat.
Așa creăm un sentiment de comunitate autentică, nu doar o politețe de suprafață.
Despre Alina Marin
Psihoterapeut și trainer la Centrul EKA, specializată în Analiză Tranzacțională, Process Communication Model și Emotional Assertiveness, Alina are o experiență vastă în psihoterapie și dezvoltare personală.
Clienții vin la ea pentru înțelegerea și depășirea blocajelor, coaching emoțional și consiliere vocațională, încredere în sine și claritate în obiective, grupuri și workshop-uri pentru gestionarea emoțiilor și relații sănătoase, training personalizat pe comunicare, inteligență emoțională și autocunoaștere.
FAQ
1. De ce este importantă claritatea în comunicare?
Pentru că reduce riscul de interpretări greșite și ajută la evitarea conflictelor inutile, atât în mediul profesional, cât și în cel personal.
2. Cum pot identifica nevoia din spatele unei emoții?
Analizând situația care a declanșat emoția și întrebându-te ce îți lipsește sau ce îți dorești în acel moment: conectare, sprijin, soluție etc.
3. Ce fac dacă celălalt nu este dispus să comunice?
Poți reduce contactul, apela la un mediator sau accepta că nu toate relațiile pot fi schimbate, concentrându-te pe ceea ce depinde de tine.
Citiţi şi
Interviu excepțional cu Carl Honoré
De la agitație la prezență: ghid interior pentru începutul de toamnă
Educație sexuală pentru adulți: prima experiență de dragoste
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
