Ce fel de popor suntem după teoria lui Geert Hofstede

Mihaela Cârlan

1 May 2012

Cultura este mai mult o sursă de conflict decât de sinergie, iar diferențele culturale sunt în cel mai bun caz un inconvenient și, adesea, un dezastru. Asta crede Geert Hofstede, autorul teoriei dimensiunilor culturale și al cărții “Cultures and Organizations: Software of the Mind” datorită cărora a ajuns cel mai citat om de știință european de pe internet în ultimii 30 de ani.

Ce încearcă acest olandez, genial sau doar optimist, să ne spună? Că dacă valorile la locul de muncă sunt influențate de cultură, diferențele culturale sunt mai mult decât preferințele diferite pentru hrană sau îmbrăcăminte și noul context economic înseamnă globalizare, e musai ca și politica și practicile de business să fie re-examinate. Iar a treia ediție, apărută în 2011, prezintă un model îmbunătățit (5-D) de analiză pentru diferențierea culturilor și ridică la 93 numărul țărilor prinse în studiu, între care și România.

Și iată ce am găsit pe net și mi s-a părut demn de a vă face și vouă cunoscut: dacă explorăm cultura românească prin prisma modelului 5-D, se poate obţine o bună imagine de ansamblu a draiverelor profunde ale culturii româneşti în raport cu alte culturi ale lumii. Enjoy!

Distanţa față de putere

Această dimensiune se referă la faptul că nu toți indivizii dintr-o societate sunt egali și exprimă atitudinea culturii faţă de aceste inegalităţi. Distanţa față de putere este definită ca măsura în care membrii mai puţin puternici/bogați din instituţiile şi organizaţiile unei țări se aşteaptă şi acceptă că puterea este distribuită inegal. România are aici un scor foarte ridicat (90) care indică acceptarea unei ordini ierarhice, în care toată lumea are locul său, ce nu necesită vreo justificare ulterioară. Ierarhia într-o organizaţie este privită ca reflectând niște inegalităţile inerente, centralizarea este populară, subordonaţii aşteaptă să li se spună ce să facă şi şeful ideal este un autocrat binevoitor. Țări cu scorul cel mai mare (nu e de bine :)): Malaezia, Guatemala, Panama, Filipine, Mexic. Țările cu scorul cel mai mic: Austria, Israel, Danemarca, Noua Zeelandă, Irlanda.

Individualismul

Problema fundamentală abordată de această dimensiune este gradul de interdependenţă pe care o societate o menţine între membrii săi. Ea are de a face cu felul în care oamenii își definesc imaginea de sine: prin “eu” sau “noi”. În societăţile individualiste, oamenii se presupune că ar trebui să aibă grijă directă doar de ei şi familia lor. În societăţile colectiviste oamenii aparţin unor grupuri în care membrii acestora au grijă unii de alții în schimbul loialităţii. Un scor mare indică faptul că individul și drepturile individuale sunt supreme în cadrul societății. În top sunt SUA, Australia, Marea Britanie, Olanda, Noua Zeelandă. Tările cu scorul cel mai scăzut: Guatemala, Ecuador, Panama, Venezuela, Columbia.

România, cu un scor de 30, este considerată o societate colectivistă. Acest lucru se manifestă printr-un angajament strâns, pe termen lung, fie că grupul este familia, familia extinsă sau relaţiile extinse. Loialitatea într-o cultură colectivistă este primordială, şi prevalează asupra majorității celorlalte norme sociale şi reglementări. Societatea încurajează relaţiile puternice în care toată lumea îşi asumă responsabilitatea pentru ceilalţi membri ai grupului lor. În societăţile colectiviste infracţiunea atrage ruşinea şi alterarea imaginii, relațiile angajator/angajat sunt percepute în termeni morali (ca o legătură de familie), deciziile de angajare şi promovare țin seama de grupul angajatului, managementul este unul de gestionare a grupurilor.

Masculinitate/Feminitate

Un scor ridicat (masculin) pe această dimensiune indică faptul că societatea va fi condusă de concurenţă, realizare și succes, succesul fiind definit de către câştigător/cel mai bun în domeniu – un sistem de valori care este fondat din şcoală şi continuat pe tot parcursul profesional organizaţional.

Un scor scăzut (feminin), înseamnă că valorile dominante din societate sunt grija pentru alţii şi pentru calitatea vieţii. O societate feminină este una în care calitatea vieţii este semnul succesului şi nu ieșitul din rând/mulțime, care nu este de admirat. Problema fundamentală aici este ceea ce îi motivează pe oameni: să fie cei mai buni (masculin) sau să le placă ceea ce fac (feminin).

România, cu un scor de 42 la această dimensiune interculturală, este considerată o societate relativ feminină. În ţările feminine accentul este pus pe “muncim pentru a trăi”, managerii depun eforturi pentru consens, oamenii apreciază egalitatea, solidaritatea şi calitatea în viaţa lor profesională. Conflictele sunt rezolvate prin compromis și negociere. Stimulentele, cum ar fi timpul liber şi flexibilitatea, sunt favorizate. Accentul este pus pe starea de bine (well-being), statutul nu este afişat. Un scor masculin ridicat indică un înalt nivel al diferențierii și al discriminării de gen. Campioanele sunt Japonia, Ungaria, Austria, Venezuela, Italia. Un scor masculin mic au Suedia, Norvegia, Danemarca, Costa Rica.

Evitarea incertitudinii

Acest parametru se referă la modul în care o societate se raportează la faptul că viitorul nu poate fi cunoscut: să încercăm să-l schimbăm sau să-l lăsăm pur și simplu să se întâmple? Această chestiune induce anxietate şi diferitele culturi au învăţat să se descurce cu ea în moduri proprii. Măsura în care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii ambigue sau necunoscute şi și-au creat credinţe şi instituţii care încearcă să le evite, plasează România, cu cele 90 de puncte, între țările cu o mare nevoie de certitudini. 🙂

Ţările care au un scor ridicat (Grecia, Portugalia, Guatemala, Uruguay, Belgia) menţin codurile rigide de credinţă şi conduită, sunt intolerante față de comportamente neortodoxe și față de ideile noi. În aceste culturi este o nevoie emotionala de reguli (chiar daca acestea nu par a funcționa vreodată), timpul înseamnă bani, oamenii au o nevoie interioara de a fi ocupați şi de a lucra din greu, precizia și punctualitatea sunt norma, inovația poate fi respinsă, siguranța este un element important în motivaţia individuală. Țările cu scor mic – Singapore, Jamaica, Suedia, Hong Kong – au o mai mare toleranță față de diversitatea de opinii.

Orientarea pe termen lung

Aceasta dimensiune nouă a fost adăugată în urma unui studiu făcut cu parteneri chinezi și este legată strâns de învățăturile lui Confucius. Ea măsoară gradul în care o societate îmbrățișează sau nu valorile tradiționale și gândirea progresistă: în ce măsură o societate preferă o perspectivă pragmatică, orientată spre viitor, unui punct de vedere istoric convențional pe termen scurt.

Nu există un scor disponibil pentru țara noastră, dar țările cu un scor mare prețuiesc tradițiile și angajamentele pe termen lung (China, Hong Kong, Taiwan, Japonia, Coreea de Sud), pe când în țările cu scor mic (Sierra Leone, Nigeria, Ghana, Filipine, Norvegia), schimbarea se produce mai rapid, nefiind împiedicată de tradiții. În opinia lui Hofstede, cultura vestică, spre deosebire de cea chineză, este orientată pe termen scurt. Vestul a folosit capacitatea de a iubi ca bază simbolică pentru relațiile sociale, pe când poporul chinez folosește capacitatea de a munci, pentru că chinezii pun preț pe ajutor mutual și reciprocitate. Unde vi se pare că s-ar încadra România?

Modelul lui Geert Hofstede este aplicat de multă vreme și în afaceri, pentru a le eficientiza fie și numai prin eliminarea gafelor. 🙂

Și acum, nu mă pot abține să nu vă întreb dacă teoria lui Hofstede vi se pare valabilă, cu alte cuvinte, dacă descrierea obținută prin aplicarea modelului 5-D ni se potrivește…



Citiţi şi

Mândru că sunt român?

Anapoda

Nu aş fi crezut să ajung să regret despărţirile prin SMS

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
12,759 views

Your tuppence

  1. Geert Hofstede si cultura organizationala din Romania | iuventutem / 16 July 2013 22:58

    […] Aici pot fi citite explicatiile in limba romana http://www.catchy.ro/ce-fel-de-popor-suntem-dupa-teoria-lui-geert-hofstede/29245. […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. dw / 24 August 2012 0:00

    ce-s alea “draivere”?

    Thumb up 3 Thumb down 1
    Reply
    • Mihaela Cârlan
      Mihaela Cârlan / 25 August 2012 7:01

      o definiție, drept că ruptă de context, dar bună pentru ortografiere, găsiți aici http://ro.wikipedia.org/wiki/Driver. altfel, ca multe alte cuvinte din engleză, e dificil de dat o traducere convenabilă și la fel de concisă pentru driver (care nu înseamnă doar șofer :)) figurat, un draivăr cultural ar putea fi acel “dispozitiv” de declanșare sau “ceea ce-l mână” pe român în luptă 🙂

      Thumb up 1 Thumb down 0
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro