Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Cu el am vădit definiția dragostei

6 November 2018

Nu știu dacă am atâta tact să cuprind esențialul, poate că cuvintele încep a se zbârci primind o formă nouă. Poate că învelișul lor apos ce iau forma de cuvânt și adevăr, trece printr-un simțământ ce afundă miezul trăirist, dar în ciuda cuvintelor ce cad ca o piele asuprită de timp, găsesc în ele esențialul ce-mi inundă vocea atunci când te simt. Cam tot timpul.

Da, dragul meu, e pentru tine

Poate că-s mai șubredă și mă descompun ca ceapa ce ne lăcrimează ochii, o fragilitate a ființei ce destăinuie un zâmbet tămăduitor.

Poate că atunci când vreau să-ți spun ce simt, cuvintele mi se seacă de prea plin, de căutare a intimității, dincolo de răzmerița zgomotoasă ce apasă sufletul.

femeie la fereastra

Îmi amintesc de niște versuri care spuneau cam așa: Dacă iubești pe cineva, nu poți să fii tont. Iar dacă iubești pe cineva și iubirea este împărtășită, nu poți să nu fii fericit.

Dar tu, dragul meu, ești mai mult. Port privirea ta dinainte de a te ști. Fecundam emoțiile pe buzele și trupul tău într-o lume inundată de margini, dar nemărginită în universul nostru somptuos al timpului ce se lamentează ca un copil ce învață mersul de-a bușilea. În busola timpului, am strâns chipul tău ce-l caut cu inima în liniștea ce mă cuprinde la gândul de a te avea.

Cuvintele au chipul tău

Aș reinventa un vocabular cu tine, ca să-mi fie recuzită atunci când emoțiile mă copleșesc. Prefer să-ți scriu atunci când cuvintele rostite nu cuprind esențialul.

Deschid fereastra și inhalez aerul rece ce-mi încălzește plămânii la chipul tău senin, ca un desen organic pe retina mea ce desenează mângâieri, de parcă aș frământa o cocă moale, ce o coc în miezul sentimentelor ce ne unesc.

Mă duc să fac cafea. Așa timpul trece mai lesne, ca un lichid cald prin vene. Șite aștept să te întorci de la baie, ca să ne contopim într-un un dialog infinit.

Guest post by Ina Maria Stoica

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Oare e suficientă dragostea?!

Unde ești, iubire?

Climax

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
978 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro