Şi am să-ţi explic cum vine asta.
Că răzbunarea e arma prostului e sloganul care-mi defineşte caracterul şi atitudinea în viaţă, poate mai presus de orice. Clişeu sau nu, mi-e egal. Nu cred în răzbunare, o detest, n-am aplicat-o niciodată nimănui şi, în mod cert, nu voi începe cu tine. Nuuu, băiatule, aici nu-i vorba de „răzbunare”.
Nici citatul biblic cu „dinte pentru dinte” nu mă reprezintă, e tot o formă de ranchiună, de pedeapsă, care în viziunea mea se răsfrânge în final asupra celui care o practică sau măcar o gândeşte.
Însă nu-mi voi întoarce şi celălalt obraz, doar pentru a mai primi o palmă de la tine, asta nu! Aici trag graniţa indulgenţei şi a bunătăţii mele înnăscute.
Ştiu că asta vrei, la asta te aştepţi, stai la pândă în umbră, mă supraveghezi nevăzut, neauzit, ca şi când eu n-aş şti că eşti acolo! Gâfâi cu nerăbdarea vânătorului care te crezi, ai presărat capcane peste tot în jurul meu. Le crezi invizibile, ohh, cât de greşit mă judeci! Am călcat în câteva în trecut, e drept, dar acum, acum, băiatule, capcanele tale strălucesc precum licuricii în noapte. Le văd, le aud de la o poştă, îmi cântă precum sirenele, oarbă şi surdă de-aş fi, tot le-aş ocoli ca pe necuratu’!
Vrei război? Hai la război! Ai să găseşti în mine o adversară surprinzătoare. Una la care nu te aşteptai. Nu din partea mea. Eu, cea dulce, calină, mereu la mâna ta, mereu supusă, mereu îndrăgostită, mereu recunoscătoare. Femeia-dramă, Femeia- fatală, aşa mă numeai, nu? Ei bine, băiatule, drama s-a sfârşit de mult. A început comedia. Iar fatalitatea o vei simţi abia acum… căci vei râde cu lacrimi, până îţi vor seca şi râsul, şi lacrimile.
Armele mele sunt mult mai subtile decât ale tale. De fapt, ştii sau, în orice caz, intuieşti asta… Ghinionul tău. Nu trebuia să mă provoci la război. Pentru că vei pierde.
Şi hai, să nu fiu răutăcioasă. Uite, din generozitatea partenerei de luptă, îţi dezvălui secretul uneia dintre cele mai importante arme.
Îmi place să râd!
Râd des, cu vitalitate, cu poftă de viaţă, de bucurie. Nu eşti nici pe departe singurul care mi-a spus în atâtea rânduri că am un râs contagios. Ce poate fi mai frumos decât asta? Dramă amestecată cu umor, una din fineţurile vieţii. Precum caviarul cu vodcă sau stridiile cu şampanie. Hmmmm… Delicios! Ai fi fost mai înţelept să-ţi alegi o adversară amatoare de steak şi cartofi prăjiţi, aşa, ca tine… M-ai ales pe mine? Vei gusta contrariul. Îţi va plăcea, fiind o combinaţie nouă pentru tine şi, în final… ţi se va apleca…
Umorul meu te va biciui ori de câte ori va fi nevoie, până când o să te saturi de atâta fineţe. Că nu-i de tine, băiatule! Probabil că voi fi şi sarcastică uneori, nu exagerat, doar atât cât să te pun cu botul pe labe. Alegoriile şi metaforele tale, slalomul tău stilistic în războiul de-a dragostea, nu se înalţă la nivelul meu. Asta e, ce să-i faci. Suntem cu toţii egali, dar nu suntem la fel. Dacă se aplică la omenire, ni s eaplică şi nouă. Şi apoi, ţi-am mai spus: pentru mine, dragostea nu înseamnă război. Înseamnă bucurie, beatitudine, pace sufletească, căldură, încredere, sinceritate… Ceva care te împlineşte, nu care te frământă interior că să-ţi rupă sufletul în două.
Femeia-dramă şi-a zburlit ţepii. Vei sângera. Voi zâmbi. Pentru că asta meriţi.
Nu te ameninţ, Doamne fereşte! Te avertizez de dragul fair-play-ului între adversari. Ca să ştii la ce să te aştepţi.
Şi-ţi mai spun ceva, să nu mai ai urme de îndoială sau false speranţe:
Nu-ţi voi întoarce şi obrazul celălalt!
Cu mine nu te joci, băiatule!
Guest posy by Lavender’s Blue
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Gelozia – Anatomia unei emoții care ne tulbură relațiile
Ce înseamnă iubirea? Răspunsuri de la copii între 4 și 8 ani
Te iubesc. Te văd. Țin acest moment pentru tine – zen și arta intimității
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
