E bine să ne întoarcem, din când în când, la aceste femei

21 June 2016

Sfârşitul de secol XIX şi prima jumătate a secolului XX pot fi idilizate pentru că, deși vremurile erau grele, se putea lupta în numele vocației și al unor valori morale. Era loc de schimbare, de afirmare și progres, în numele comunității. Faptul că țara era în impas genera solidaritate. Faptul că modelul social era o ființă cu atâtea înzestrări precum Regina Maria a făcut ca afirmarea femeii și a feminității să fie de neoprit.

Sarmiza Bilcești Alimănișteanu, prima femeie avocat din Europa și prima din lume care a obținut un doctorat în Drept la Sorbona. Tema ei a fostDespre condițiunea legală a mamei în dreptul român și francez”.

Sarmiza Bilcești Alimănișteanu

Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România și a patra din lume. A realizat proiectele pentru construcția primelor blocuri din beton armat de pe Calea Victoriei și pentru liceul Dimitrie Cantemir din București.

Virginia Andreescu Haret

Elisa Zamfirescu, prima femeie inginer din România și Germania cu specializare în chimie. Cu proxima ocazie când veți bea un vin bun, să vă amintiți că Elisa Zamfirescu a fost prima care a vorbit despre calitățile betonitei în filtrarea vinului. 

Elisa Zamfirescu

Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism și campioană mondială.

Smaranda Brăescu

Sofia Ionescu Ogrezeanu a fost prima femeie neurochirurg din România și cea care a realizat prima operație pe creier din lume.

A lucrat 47 de ani în acest domeniu dominat de bărbați, efectuând toate procedurile cunoscute la acel moment pe sute, poate mii de creiere. Povestea în memoriile ei că atunci când era însărcinată cu fetița ei, sâmbătă a operat, iar duminică a născut.

Între pacienţii celebri ai Sofiei Ionescu-Ogrezeanu au fost soţul Mariei Tănase, soţia lui Gheorghe Gheorghiu – Dej sau una dintre soţiile şeicului Zaed – Bin sultan al Nohaian din Abu – Dhabi.

A fost căsătorită cu doctorul Ionel Ionesco cu care, timp de șapte ani, au asigurat garda permanentă. Mai mult decât atât, timp de 15 ani, nu au avut concedii de odihnă.

Sofia Ionescu Ogrezeanu

“Pe vremea când am făcut prima operație, în 1944, nici bărbați neurochirurgi nu erau în lume prea mulți. După un bombardament, un copil avea nevoie de o operație de urgență, și nu avea cine să o facă. Doctorul Bagdasar avea o supurație la o mână, secundarii lui aveau alte impedimente și, realmente, copilul murea sub ochii noștri. Bagdasar l-a întrebat pe intern dacă vrea să facă această operație și acesta a spus ”Nu! Nici vorbă”, apoi m-a întrebat și pe mine și eu am fost de acord, deși mă temeam că o să îmi tremure mâna.” Operația a reușit. “Această operație mi-a decis viața pentru 47 de ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, și mi-a adus-o la 180 de grade față de ceea ce îmi propusesem eu, o viață liniștită de medic internist în orașul meu natal, Fălticeni”. a povestit într-un interviu televizat.

Sofia Ogrezeanu-Ionescu a operat până în anul 1990, fiind forțată să se retragă din pricina unei operații de cataractă.

Florica Bagdasar a fost prima femeie ministru din România – ministrul Sănătății.

Florica Bagdazar bun

În 1946, Florica Bagdasar, medic specialist în neuropsihiatria infantilă, devenea prima femeie ministru din Guvernul României. Născută pe 24 ianuarie 1901, Florica Bagdasar şi-a dedicat întreaga viaţă asistenţei neuropsihiatrice şi educaţionale a copiilor. După ce a terminat studiile despre sănătate publică, din cadrul Universităţii Harvard, Florica Bagdasar şi soţul acesteia, Dimitrie Bagdasar, au deschis prima clinică de neurochirurgie din România, unde au avut loc primele intervenţii pe creier în condiţii improvizate.

Ana Aslan, cercetătoarea care a dat startul revoluției produselor de întinerire.

Ana Aslan

Toate aceste femei au avut în comun o educație atentă din familie, au fost crescute în spiritul utilității, iar feminismul lor n-a avut ca țintă concurarea bărbaților ori narcisismul pur și simplu. Titlurile sau admirația la scenă deschisă se converteau în prestigiu pentru țară.

Dificultatea contextului actual, în pofida accesului mai rapid și mai larg la informație, vine din absența resurselor, dar și din neclaritatea scopurilor și a relevanței cercetării. De câte ori pare că drumul cercetării nu duce nicăieri e bine să ne întoarcem la aceste femei care l-au deschis cu o sută de ani în urmă, o dată pentru totdeauna.



Citiţi şi

De ce studenții americani citesc și ai noștri nu

Recordul mondial stabilit în 1932 de parașutista Smaranda Brăescu în SUA

Trece timpul și încet, încet îți dai seama că există o viață netrăită în tine

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro