“La 19 septembrie 1955, Juan Peron a fost înlăturat de la putere de o revoltă a armatei și marinei. Nici pînă azi Argentina nu este vindecată de “fenomenul Peron”- care poate că o are ca protagonistă mai mult pe Evita Peron, decît pe general. Era văduv, la data putsch-ului. A plecat în exil, în Spania, În anii ’70 s-a întors la Bunos Aires, ca președinte, după un an a murit fiind succedat la putere de a doua lui soție, și ea înlăturată un an mai tîrziu tot de armată. Juan Peron a fost și la București la invitația lui Ceaușescu, însoțit de sulfurosul personaj Licio Gelli, șeful Lojei masonice Propaganda Due. Dar personajul esențial al dictaturii lui a fost Evita Peron.
A murit la 26 iulie 1952, la Buenos Aires, răpusă de un cancer, la numai 33 de ani, a fost un adevărat fenomen în ţara ei. Nici azi nu e uşor de clasificat cazul ei. Cine a fost de fapt. Un înger sau o prostituată. O femeie norocoasă şi onestă, sau sau una coruptă, ahtiată după glorie şi putere, o mare manipulatoare. Asupra Argentinei a lăsat urme care se resimt şi azi.”
Continuarea, aici.
Citiţi şi
Totuşi nu a exagerat cineva cu Agonia şi Extazul în viaţa mea?
