Un raport ONU arată cum misoginia online, amplificată de AI și tolerată de marile platforme, se transformă tot mai des în violență fizică împotriva jurnalistelor și femeilor din viața publică.
The Guardian are o rubrică de opinie intitulată “Violence against women and girls” cu peste 1000 de articole. Penultimul articol este al Dr. Julie Posetti, directoarea Information Integrity Initiative din cadrul TheNerve, un laborator de investigație digitală fondat de laureata Nobel Maria Ressa. Este, de asemenea, profesoară de jurnalism și coordonatoarea Centre for Journalism and Democracy la City St George’s, University of London. Articolul se intitulează “În această epocă a autoritariștilor, abuzul online împotriva femeilor explodează – și se transformă în violență „în lumea reală”
Iată ce spune:
“Raportul nostru ONU dezvăluie legătura dintre misoginia online și infracțiunile offline care alungă femeile din viața publică
Misoginia „în rețea” s-a instalat ferm ca una dintre tacticile-cheie din arsenalul autoritariștilor secolului XXI. Nu este o tendință nouă – însă acum este amplificată la maximum de instrumentele de inteligență artificială generativă, care fac să fie mai ușor, mai rapid și mai ieftin ca oricând să fie comisă violență online împotriva femeilor aflate în viața publică – de la jurnaliste la apărătoare ale drepturilor omului, politicieni și activiste.
Obiectivele sunt clare: justificarea reculului în privința egalității de gen și a drepturilor reproductive; inhibarea libertății de exprimare a femeilor și a participării lor la deliberarea democratică; discreditarea celor care spun adevărul; și pregătirea terenului pentru consolidarea puterii autoritare.
Acestea nu sunt delirurile unei „femei nebune cu pisici” sau ale unei „curve grase și urâte”, deși așa am fost numită. Analiza se bazează pe date solide – și sincer, înspăimântătoare – provenite din noua cercetare pe care am coordonat-o și care tocmai a fost publicată de UN Women.
Pentru raportul – Prag critic: Escaladarea înfiorătoare a violenței online împotriva femeilor din sfera publică – echipa mea și cu mine am chestionat sute de femei din domeniile jurnalismului, drepturilor omului și activismului din 119 țări, documentând experiențele lor privind violența online și efectele reale, din lumea fizică, pe care aceasta le declanșează.
Ceea ce am descoperit este o escaladare bruscă și potențial letală a tranziției de la violența online la cea offline. Acest fenomen este cel mai acut în cazul jurnalistelor, unde vedem o accelerare dramatică a acestui tipar.
Când am intervievat acest grup în 2020, o cincime dintre ele raportau atacuri, abuzuri și hărțuiri offline legate de violența online la care fuseseră expuse. Dar când am repetat sondajul cinci ani mai târziu, această statistică alarmantă este de peste două ori mai mare – la 42%. Aceste femei au fost victime ale „swatting”-ului (hărțuire prin alertare falsă a forțelor de ordine – intervențiile sunt reale, cu arme reale, victima poate fi rănită sau chiar ucisă, familia și copiii pot fi traumatizați – o trecere directă de la violență online la violență fizică), agresate – și chiar abuzate în prezența propriilor copii.
Amenințările sunt amplificate de generalizarea instrumentelor de AI generativă, care permit denaturarea aproape instantanee și discreditarea jurnalistelor prin utilizarea deepfake-urilor și a altor forme de manipulare. Am constatat că peste 19% dintre jurnaliste au experimentat ceea ce ele cred că a fost violență online asistată de inteligență artificială.
Traiectoria violenței online–offline reprezintă un cerc vicios care se autoalimentează. Hărțuirea și amenințările online generează atacuri offline, iar abuzurile offline – precum atacurile unor actori politici împotriva jurnalistelor în timpul aparițiilor publice – pot declanșa o escaladare a violenței online, care, la rândul ei, amplifică riscurile din viața reală.
Acest ciclu de violență devine și mai periculos atunci când abuzul provine de la figuri politice puternice. Aceste abuzuri de putere fac parte dintr-un continuum de violență trăită de femeile din viața publică din întreaga lume. Am studiat zeci de cazuri emblematice de violență online împotriva jurnalistelor – din Mexic până în India și Africa de Sud, și din Marea Britanie și SUA până în Filipine. Noua mea șefă – laureata Nobel Maria Ressa – a fost amenințată că va fi violată „până la moarte”. Dar nimic nu a fost mai înfiorător decât cazul jurnalistei de investigație malteze Daphne Caruana Galizia, al cărei asasinat a fost legat de anii de violență misogină online îndreptată împotriva ei înainte de moarte.
Proteste la Valletta, Malta, în 2019, în timpul anchetei privind asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Fotografie: Guglielmo Mangiapane / Reuters.
Impunitatea pentru violența online favorizează și întreține impunitatea pentru infracțiunile comise împotriva jurnalistelor. A venit momentul să acționăm urgent, pentru a impune responsabilitatea atât în cazul autorilor violenței online bazate pe gen, cât și în cazul actorilor din Big Tech care permit și amplifică astfel de atacuri.”
Citiţi şi
Anthropic: “Claude Mythos Preview, noul model de AI, este prea puternic pentru a fi lansat”
