Mijlocul lunii februarie. Bolivia. Hanali Huaycho, jurnalistă la un canal național televiziune, este ucisă cu 15 lovituri de cuțit. Autorul crimei: soțul ei, polițist. În arhivele autorităților se umpleau de praf cele 14 plângeri pe care femeia le făcuse de-a lungul timpului cu privire la comportamentul violent al bărbatului. Niciuneia nu i-a urmat o investigație.
Cazul Hanali Huaycho generează o serie de proteste în toată țara. Femeile boliviene se confruntă în mod curent – și de multă vreme – cu violența în familie. Vor ca teroarea să înceteze. Într-un timp foarte scurt – dar nicio secundă prea devreme – statul bolivian reacționează ca urmare a marșurilor de protest la scară națională. Președintele Evo Morales promulgă legea anti-feminicid pe 9 martie. Cei găsiți vinovați de uciderea unei femei vor primi de acum încolo o sentință 30 de ani în închisoare, fără posibilitate de comutare. Nu fac excepție nici agresorii minori. Conform aceleiași legi, infracțiunile sexuale vor fi pedepsite cu până la 20 de ani de închisoare.
Acțiunea legislativă vine pe fondul unei istorii de violență pe criterii sexuale într-una din țările latino-americane cu cele mai multe cazuri de agresiune împotriva femeilor. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 9 din 10 femei boliviene sunt victimele unui tip sau altul de violență comisă de soți, parteneri sau chiar rude de sânge de sex masculin. „Sistemul nostru educațional e foarte patriarhal. Bărbații sunt mereu favorizați” explică Betty Pinto, cunoscută militantă și expertă în drepturile omului în Bolivia. „În sfârșit, munca noastră de ani de zile a fost recompensată cu un oarecare succes. Nu puteam să stăm și să așteptăm să se petreacă încă o crimă.”
Aplicarea legii anti-violență va fi susținută prin implicarea de avocați și curți de judecată cu specializare pe cazurile de violență împotriva femeii, și prin crearea de secții dedicate în departamentele de poliție.
Evo Morales, a cărui ideologie politică este definită de analiști ca „eclectică”, este un ferm critic al politicii internaționale a Statelor Unite și imixiunii corporațiilor transnaționale în afacerile interne ale țărilor din America Latină. Inedit pentru lumea politică, Morales nu adoptă o ținută formală nici măcar la întâlnirile oficiale, preferând de cele mai multe ori o chompa tradițională (jachetă din lână de alpaca) iar în 2006, după prima alegere în funcția de președinte, și-a redus salariul cu 57%, la 1875 de dolari pe lună. Printre acțiunile guvernării lui se mai numără Legea anti-rasism din 2010 și Legea Drepturilor Mamei Pământ din același an. Cea din urmă este considerată prima lege pe probleme de mediu care conferă personalitate juridică sistemului ecologic – putând permite cetățenilor să aducă în fața instanței indivizi sau grupuri presupuși a fi încălcat integritatea „Mamei Pământ”.
În cotombrie 2009, Evo Morales a primit titlul de „World Hero of Mother Earth”, decernat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.
Citiţi şi
România eternă și deloc fascinantă. Cum se încheie războiul proștilor cu lumea
Teoria ferestrelor sparte și practica pielii fără vergeturi
Te rog, pleacă din mintea și sufletul meu cu tot cu amintiri
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
