Hora din cer

Luminița Popescu

2 May 2014

E agitaţie afară. Tractoarele nu mai contenesc pe câmpuri cu semănatul. Gospodarii ştiu că ce seamănă acum, vor culege la toamnă. Asta dacă va fi vreme bună, fără inundaţii, aşa cum au fost cele din 2010. Când apele au luat viţeii cu totul la vale, i-au amestecat în crengi, temelii de gard, pământ, ghizdele de fântână, farfurii, lemne pentru foc… în viaţa mea n-am să uit ce a fost atunci! Nici nu se putea suna la 112, satul era înconjurat de o centură neagră de nori ce se învârteau ca într-o horă sinistră.

viata-la-tara

Pictor – Lavinia Păduraru

Mi-am adunat copiii lângă mine, am spus Tatăl nostru. Curentul s-a întrerupt. “Acuma, de-am scăpa cu viaţă” m-am gândit. Turna cu găleata, un pârâiaş micuţ, ce-l sari din fugă, a făcut tot dezastrul. Adică în albia lui s-au scurs toate apele din pădure şi au venit învolburate în sat. Vedeam bătrânii plângând: “Maică, am 85 de ani, dar aşa ceva n-am văzut!”

Beciul era plin ochi, morţii erau băgați în groapă ca-n piscină, totul mustea. Vulpea avea probabil vizuina inundată, că ne-a mâncat toate găinile. A fost un an greu, de neuitat. În altă comună,un tânăr a fost luat de ape cu tot cu maşină şi găsit la câteva zile într-un morman de crengi. Nu am ştiut până atunci ce putere are apa nestăvilită, nebună, sălbatică, duşmănoasă, criminală. Pur şi simplu a scos temeliile gardurilor. Lumea, şi aşa la limita traiului decent, căuta ajutor la Primărie. Pe terenul de fotbal a aterizat elicopterul cu domnul Boc, pe Pro se transmitea în direct.

Cam un an după aceea a fost dezolant. Casele măcinate până la chirpic, ude fleaşcă, gardurile răsturnate, asfaltul rupt, agricultură nimic. Mă rugam “Doamne, de-ar trece şi asta!” Şi a trecut, oamenii s-au adunat, au curăţat, au zidit, au cârpit cum au putut. Unul chiar a murit de supărare. Păcat, că după aceea fiii lui au ridicat o casă frumoasă mai pe deal.

Acum, tractoarele s-au potolit, o căruţa cu doi cai trece la moară. Eu ascult Rod Stewart. Wath A Wonderful World… Long Ago and Far Away. Da, am cunoscut şi eu odată furiaNaturii ce poate fi mamă blândă, sfântă, minunată, colorată, frumoasă, dătătoare de viață, dar şi duşmănoasă, gri, fioroasă, aducătoare de moarte, vijelioasă… dar tot frumoasă. Mă înclin ca să mă închin în faţa Ei,cu respect şi dragoste.



Citiţi şi

Salvați zânele verzi! –  Dare To Be Wild

Lasă naibii telefonul ăla!

Căcărează

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
713 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro