Înfruntare la nivel înalt. Misterul convorbirii telefonice Stalin-Pasternak

9 March 2022

Pe 9 martie s-a lansat volumului Înfruntare la nivel înalt. Misterul convorbirii telefonice Stalin-Pasternak de Ismail Kadare, recent apărut în traducerea lui Marius Dobrescu în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Humanitas Fiction. Încercând să reconstituie, într-un amețitor joc al oglinzilor, o convorbire încețoșată de trecerea anilor și de rolul și miza fiecăruia dintre martorii direcți sau indirecți, cea mai recentă carte a lui Ismail Kadare devine o meditație asupra responsabilității și adevărului, asupra fragilității și curajului, scrisă de un maestru al nuanțelor și dilemelor etice

Au participat Ioan Stanomir, politolog, publicist, scriitor și Marian Voicu, jurnalist TVR și scriitor. Moderatorul întâlnirii a fost Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

„Kadare construiește din mărturiile privind acea convorbire telefonică mitică din 1934 dintre dictator și cel ce avea să scrie Doctor Jivago o carte captivantă. O reușită.“ – Le Monde

În seara de 23 iunie 1934, în atmosfera sumbră a Moscovei aflate sub teroare, Boris Pasternak primește un telefon în apartamenul său de pe strada Volhonka. Crede, mai întâi, că este o farsă cam nesărată a unui confrate. Dar se înșală. La celălalt capăt al firului se află Kremlinul. Stalin cel temut ar dori să discute despre Osip Mandelștam. De răspunsul lui Pasternak pare să depindă soarta poetului aruncat în închisoare după ce a îndrăznit să-l ia în râs, în versurile sale, pe tiran. Patru ani mai târziu, Mandelștam murea într-un lagăr de tranzit din Gulag. Această conversație a început să-l obsedeze pe Kadare încă din anii tinereții, când era student la Moscova și a auzit pentru prima dată vorbindu-se despre ea.

Rezonând, prin prisma experienței personale de scriitor din lagărul comunist, cu marile figuri ale literaturii ruse ce defilează în această carte sub privirea amenințătoare a statului totalitar, Kadare disecă fiecare aspect, fiecare indiciu, fiecare semnal referitor la misterioasa convorbire telefonică Stalin–Pasternak din vara lui 1934, ca un anchetator care nu va găsi niciodată cheia enigmei. Denunțuri, intrigi, incertitudini, mărturii, ipoteze, zvonuri despre poezii care nu au fost niciodată așternute pe hârtie și tot atâtea semne de întrebare alcătuiesc aici un labirint de versiuni complementare sau chiar contradictorii, prin care scriitorul desenează în clar-obscur complicata relație artist–tiran.

„Kadare întreprinde o adevărată anchetă lingvistică și psihologică, analizând minuțios fiecare dintre cele treisprezece versiuni consemnate ale discuției Stalin–Pasternak. O carte complexă și fascinantă.En attendant Nadeau

Ismail Kadare s-a născut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la 18 ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte (Humanitas Fiction, 2020), care-i aduce notorietatea internațională. În anii următori publică romane și numeroase volume de po­vestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010,2019), Cronică în piatră. Vremea nebuniei (1971; Humanitas Fiction, 2012), O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii însingurări (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arce (1978; Humanitas Fiction, 2015), Firida Rușinii(1978; Humanitas Fiction, 2016), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007,2019), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfârșitul toamnei (1988). În 1990 Kadare primește azil politic în Franța și până în 2001 locuiește la Paris, perioadă în care îi apar romanele: Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008, 2015), Spiritus(1996; Humanitas Fiction, 2012), Florile înghețate din martie (2000). În 2001 Kadare se întoarce în Albania. Continuă să scrie romane care se bucură de succes: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005; Humanitas Fiction, 2012), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011), Cina blestemată (2009; Humanitas Fiction, 2013), Păpușa (2015; Humanitas Fiction, 2018). Firmanul orb (Humanitas Fiction, 2017) conține cinci dintre nuvelele sale istorice, iar Călărețul cu șoim (Humanitas Fiction, 2020) – patru nuvele investigând absurdul totalitar. Kadare este și autorul unor eseuri și scrieri memorialistice, cum ar fi Dimineți la Café Rostand (2014; Humanitas Fiction, 2021) și Înfruntare la nivel înalt: Misterul convorbirii telefonice Stalin–Pasternak (2018; Humanitas Fiction, 2022) . A fost recompensat cu numeroase premii și distincții literare, printre care primul Man Booker International Prize (2005) și Jerusalem Prize (2015). În 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizată frecvent la Premiul Nobel, este tradusă în peste 40 de țări.



Citiţi şi

Ideea din măruntaiele Rusiei. De unde încep crimele

Iubirea în caz de urgență

Epoca de aur a gloatelor

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro