Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Îți mai amintești, soră-mea?

13 June 2016

Marietta DobrinEra o duminică de vară caldă, leneșă și plicticoasă. Cred că aveam opt ani pe atunci și moneda de trei lei mă ardea al naibii în buzunar, eram chitită pe ea, trebuia s-o dau gata cât mai repede.

Nu prea am avut niciodată simțul economisirii dezvoltat, așa că mă tot gândeam, îmi tot băteam creierașul unde să cheltuiesc eu bănișorii la ora prânzului.

Singura activitate comercială deschisă la ora aia a duminicii era mat-ul, așa se chema pe vremuri restaurantul.

Gândit, zis și făcut. Am invitat-o pe soră-mea la mat să cumpărăm ciocolată cu rom, un deliciu al copilăriei noastre.

Ghinionul a fost că se terminase ciocolata, se terminase și sucul, se terminase și… cam atât, că pe vremea aia nu prea te pierdeai în alegeri.

surori

Foarte dezamăgită am fost. Mă frigea așa tare moneda aia, că trebuia neapărat s-o las în mâna vânzătorului. Mă frământam și-l imploram din priviri să mă scape de ea, dar el îmi zâmbea și-mi zicea că îi pare rău, dar n-are cum să mă ajute.

Și soluția am găsit-o singură cînd mi s-au oprit ochii pe-o halbă de bere. Costa trei lei.

Am cerut una și omul s-a holbat la mine și a fost așa de mirat, șocat, că nici n-a replicat, mi-a dat halba fără să scoată un cuvânt.

Îmi lăsa gura apă la spuma aia albă și groasă și mă gândeam ce gust o avea, că nu băusem niciodată bere. I-am cerut și-o linguriță, că mi s-a părut mai inteligent să mâncăm spuma cu ea. Ne-a dat-o. O fi fost curios să vadă la ce-o folosim.

M-am așezat cu soră-mea la o masă, halba în mijloc și noi mute și nehotărâte. Am mâncat spuma cu lingurița și nici moarte n-am fi recunoscut că nu ne plăcea, ba ne mai și lingeam pe buze.

Ca să ieșim basma curată, ne-am zis, convinse, că era bună, dar, din păcate, nu era rece, așa că am lăsat-o fără regrete pe masă, ne-am ridicat foarte serioase și-am ieșit urmărite de privirea mirată a vânzătorului.

Cine considera atunci că vânzarea de băuturi alcoolice minorilor trebuia să fie interzisă?!

Mult mai târziu am recunoscut și eu, și soră-mea, că a fost teribilă berea, că era amară și amețitoare și… și… o experiență de nerepetat!

Pe Marietta o găsiţi întreagă aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! :)  Trimite-ne textul pe office@catchy.ro. 



Citiţi şi

Cum a putut un copil să îi prezică altui copil viitorul?

Nu sunt bine…

E jale la mare, pericol de femei acre!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,205 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro