Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Iubesc, deci sunt viu!

17 June 2018

Uneori, viața îți oferă clipe magice, unice, în care simți că ești liber să fii ce vrei tu și visurile îți par atât de aproape încât le-ai putea atinge cu mâna! Sunt momente de extatică descătușare, limitele fiind dincolo de nori, sufletul fiind liber să iubească, dăruindu-și toată bogăția sa.

Sentimentele sunt parte a fiecărei ființe, iar curajul și devotamentul, căi prin care poți gusta fericirea. Viața e plină de neprevăzut, de momente în care simți că efectiv nu știi care e drumul spre tine, de regăsiri în ceilalți, de amăgiri și de trădări, dar și de împliniri și de atingeri unice, magice. Celor care știu să primească dragostea în inima lor, viața le este plină de parfum, de încântare și grandoare, de frământări și deznădejdi, detașări și plecări, de sentimente arse în cele patru puncte cardinale. Iar atunci când, într-adevăr, ajungi să întâlnești dragostea, vei ști cu adevărat cine ești de fapt. Pentru că dragostea e cea mai minunată energie din univers, ești viu cu adevărat doar atunci când toată ființa trăiește în iubire de oameni. Crede în miracole! Altfel, am pierde sensul de a trăi. Iubesc, deci sunt viu!

ballerina-2878011__340

Sursă foto: pexels.com

Uneori… viața-i un turnir! O iei de la capăt, iar și iar… ai crezut, nu o dată, că dincolo de orizont te vei regăsi în dragoste, uitând că pașii propriului eșec nu au cum să se șteargă peste noapte, pur și simplu. Speli fața destinului cu propriile credințe, dublate de notele propriului suflet ce-și unduie sonata în timpul ce-ți aprinde vifor, gândurile… proscrisul din tine a mai aprins uneori candele gata să lumineze dragostea, brav pieptul uneori trăgând aerul dimineților ce te găseau încă lucid, în așternuturile vieții… și-ai oftat, îndelung! Se spune că viața ne dă cât putem duce, că avem nevoie să ne descoperim pe noi înșine, oameni cu care să putem respira, că viața se trăiește dăruind și făcând totul cu ardoare și curaj! Nu trebuie nici măcar pentru o clipă să ne îndoim de steaua noastră, sufletul fiind cel care ne face unici și de care se îndrăgostesc cei care știu, pot și vor să ne descopere, să ne strângă la piept și să ne păstreze „nealterați” alături de ei. Pentru totdeauna. Uneori, fericirea se fură pur și simplu! Și cum nu există din belșug, atunci când ți se dă, trebuie să iei, să smulgi pur și simplu fiecare filă a destinului pe care s-o poți rescrie după cum îți dictează… intuiția inimii. De prea multe ori vrem să facem ceea ce trebuie uitând că ar trebui să facem ce vrem cu adevărat, mintea și inima intrând adesea în conflict. La frontierele sufletului găsim clipe de fericire vie, ți se dă pe negândite un scenariu, ca în final destinul să-ți șoptească singura decizie corectă și firească: trăiește-ți visele cu orice preț, scriindu-ți din mers propriul destin!

Pune culoare-n gânduri, muzică-n suflet și căldură-n zâmbet… alungă apoi norii negri ce-ți umbresc orizontul și caută să-ți oferi timp pentru primenirea ființei. Nu căuta să ceri imposibilul, fă pace cu neliniștea firii și nu pregeta în a descoperi noi motive pentru a trăi neîntâmplatul – pentru că atunci când te aștepți mai puțin, viața îți oferă clipe de magie! Vezi cât credit ai în ochii tăi proprii, pentru a ști cât să-ți pretinzi. Nimeni nu poate cunoaște mai bine materia din care ești format, în fața celorlalți vei arăta frânturi din tine – ești singurul în stare să poată decide scala de măsură dintre dorințe și putințe, dintre vis și realitate.

Atunci când nu mai știi cum să iei viața în piept, suntem noi „ceilalți” ce-ți atingem sufletul, gata să te îmbrățișăm. A fi OM nu e ușor, dar e cel mai prețios DAR cu care am fost înzestrați. Liniștea vieții e mereu plină de sunete minunate, natura fiind cea care umple în mod fericit golul sufletelor – decât o larmă a gândurilor cu care să împietrim dragostea dintre oameni, mai bine să ascultăm tăcerea vindecătoare dintre noi. Silabisesc mereu viața în bucate, iar atunci când îmi lipsește curajul de a trăi, privesc din nou fereastra în care mă oglindesc, deschizând-o apoi larg spre lumea minunată ce-mi îngăduie jumătatea după care tânjesc: Dragostea – singura poțiune cu care devenim personaje de basm!

Fericirea unei vieți împlinite și deznădejdea unei vieți irosite sunt părți ale aceluiași întreg universal, funcționând pe principiul vaselor comunicante: pierzi acolo unde poate ai investit cel mai mult, câștigând din tragedii acolo unde poate te aștepți prea puțin. Echilibrul vieții este doar o himeră cu care ne naștem și spre care apunem, lupți pentru fiecare strop de viață, experiențele fiind căi spre împlinirea destinului. Pentru că doar trăind în concordanță cu propriul suflet și după reguli proprii poți spune: asta-i fericirea! Iar dacă cineva te va întreba CUM ai făcut, răspunsul e simplu: ai decis să-ți trăiești viața așa cum sufletul o simte… Dragostea e setea de tine din celălalt, nu? Iar când mă iubești, cerul se roagă pentru mine!

Guest post by Victor Bucur

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Ingredientul secret

Jurnalul unei femei ce nu poate să mai iubească

Numele meu e Lorelei. Legenda spune că am ucis…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,254 views

Your tuppence

  1. Valentina / 19 June 2018 17:15

    Multe genii nu au iubit nici o femeie.Aia au fost ratati?Ma simt libera si fara sa iubesc, nu cred ca iubirea este cel mai important lucru.Eu si cand am fost indragostita, tot am reusit sa privesc cu detasare, sa imi analizez trairile si sa-l resping.Eu cred ca iubirea nu iti ofera libertate, depinzi de o alta persoana, chestie care mie nu imi convine.Daca vrei neaparat sa uiti o persoana poti munci de iti sar capacele.Eu sunt fericita si cand ma razbun, spre exemplu, mai ales ca in ultimul timp am avut parte de razbunari negandite, dintr-alea care imi plac mie soldate cu morti si boli incurabile.M-ar interesa, dupa ce am vazut criminali in serie, care erau fericiti doar dupa ce reuseau sa ucida oameni, sa se faca o analiza chimica a creierului, dupa savarsirea crimei ar fi cel mai misto si sa se constate cine au fost cei mai fericiti.Dupa ce am vazut n documentare cu criminali in serie, eu cred ca ei au fost cei mai fericiti, la ei s-a secretat cea multa dopamina, serotonina, oxitocina comparativ cu cei care sunt indragostiti, iubesc, etc

    Thumb up 0 Thumb down 2
    Reply
  2. Ea si El / 19 June 2018 16:54

    Ea: imi esti drag…
    El: stiu !
    Ea: imi esti dor…
    El: stiu !
    …el s-a infasurat frumos cu “drag” si “dor”, si a purces sa cucereasca munti si vai, calare pe sufletul ei…
    …ea a ramas cu gandurile si cu ochii privind in gol, in departari… fara suflet, ca ala era plecat, tintuit in lanturi aurite si tinut de el ca rezerva pentru zile uscate si reci…

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro