Mereu mi-a plăcut să călătoresc, însă niciodată nu mi-am permis să cred că poţi să faci din asta un stil de viaţă. Abia în ultimii ani am aflat că poţi să faci ceea ce îţi doreşti. Contează doar să îţi doreşti cu adevărat. Suntem obişnuiţi cu anumite limite şi ne este aproape teamă să credem că merităm ceva mai mult. Aşa cum avem impresia uneori că nu merităm mai mult, inclusiv din alte puncte de verede. Din păcate, de multe ori, ne limităm singuri. De frică, ne plafonăm şi ne restrângem orizonturile.
Bineînţeles eşti liber atunci când nimic nu te constrânge. Dar cea mai frumoasă definiţie despre libertate, pe care am auzit-o dăunăzi – dar nu mai ştiu exact unde – este una legată de relaţii. Libertatea este atunci când aleg eu de cine să devin dependent. Ce frumos, nu-i aşa? Iar, tu, care ai iubit cu siguranţă măcar o singură dată, sunt sigură că înţelegi perfect despre ce este vorba.
Eu însă mă simt liberă când călătoresc şi vizitez orăşele mici străbătute de ape. Le ador.
Mă simt liberă când mă urc noaptea la volan şi mă plimb prin oraş, fără ţintă, până mă plictisesc, cu muzica foarte tare.
Mă simt liberă când dansez, aşa cum e vorba aceea: „Dansează ca şi cum nu te-ar privi nimeni!”.
Mă simt liberă când iubesc şi nu mi se fură inima pentru ca apoi să fie rănită.
Mă simt liberă atunci când stau pe mare, în barcă, şi privesc cerul înstelat şi mă bucur de sunetele delfinilor.
Mă simt liberă atunci când stau în cort cu fermoarul deschis, pe plajă, şi privesc stelele căzătoare.
Mă simt liberă să nu ascult atunci când cineva vorbeşte cu mine, dar nu îmi spune nimic.
Mă simt liberă când citesc o carte, iar în mintea mea joacă propria-mi piesă de teatru.
Mă simt liberă când mă trezesc dimineaţa şi îmi zâmbeşte soarele printre perdele.
Mă simt liberă atunci când oamenii nu sunt de acord cu părerile mele şi încearcă să mă combată. Şi mă simt şi mai liberă când ştiu că părerile mele sunt sincere.
Mă simt liberă când imaginaţia mă ajută să visez şi să-mi construiesc încet, fără să conştinentizez, strategia prin care reuşesc să şi trăiesc ce visez.
Mă simt liberă să cred că tu singur îţi construieşti fericirea, dragostea şi voia bună.
Mă simt liberă când ştiu că pot să fiu bună. Cu mine şi cu toţi din jurul meu. Şi că viaţa nu triumfă mereu asupra spiritului.
Mă simt liberă când dăruiesc, fără să cer nimic în schimb. Asta nu înseamnă că reuşesc întotdeauna. Dar pun preţ pe valorile mele.
Mă simt liberă când spun adevărul.
Mă simt liberă atunci când nu îmi este frică.
Mă simt liberă atunci când stau seara pe balcon şi ascult zgomotul avioanelor care trec pe deasupra mea. Mă gândesc întotdeauna că acestea te duc mai aproape de visurile tale.
Mă simt liberă când cei din jurul meu sunt liberi, bineînţeles atâta timp cât libertatea lor se termină acolo unde începe libertatea mea.
Mă simt liberă când pot să scriu, să cânt, să desenez sau să haşurez o hârtie, în timp ce vorbesc la telefon despre lucruri serioase.
Mă simt liberă atunci când plâng şi mă simt rău, pentru că sunt vie. Şi pentru că îmi permit să fiu.
Mă simt liberă pentru că, orice s-ar întâmpla, viaţa este roz cu buline albe.
Şi m-am simţit foarte liberă atunci când am aflat că sunt propriul stăpân al vieţii mele. Şi singurul responsabil.
Fii liber(ă)!
Guest post by Alexandra Isac
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Gelozia – Anatomia unei emoții care ne tulbură relațiile
Ce înseamnă iubirea? Răspunsuri de la copii între 4 și 8 ani
Viitorul care ne depășește? Episodul 2 – Peter Thiel: ideologul rece al elitei tech
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
