Panait, ți-a părut rău?

16 October 2025

Când mi-a spus mama, prin 92-93, că ar trebui să o citesc pe Regina Maria – tocmai se publicase “Povestea vieții mele” într-o ediție chinuită – eu aveam de citit marea literatură a lumii, mă delectam cu nesațiu din epopeile antice și medievale și înghițeam cu noduri literatura română, perioada aia antipatică pentru mine atunci cu Mumuleanu și Văcărești și Conachi, care nu erau tocmai pe gustul meu. Evident că nu am citit-o pe Regină. Între altele, pentru că și ediția mamei era tipărită pe hârtie igienică, într-un jalnic parcurs editorial cenzurat și aproape răuvoitor.

Deși am făcut 5 ani de facultate, nimeni niciodată nu i-a pronunțat numele Reginei.

Pe de altă parte bunicul meu, tâmplar școlit la Școala de Arte și Meserii, mă întreba în fiecare vacanță dacă l-am citit pe Panait Istrati. Iar eu, arogantă și obraznică, îi răspundeam că eu citeam marii autori ai lumii, nu… Adevărul este că niciun prof nu îi menționase numele lui Panait.

Ei bine, iată-mă, 30 de ani mai târziu, descoperind marea literatură a lumii aproape de casă, în Panaitaki, de care rămân îndrăgostită după mai bine de 15 ani de studiu și în Regina Maria, care mă tot farmecă de 8 ani încoace.

Oamenii ăștia doi mi-au schimbat viața radical. Sunt cele două influențe care m-au luat pe sus: de la Panait am învățat neliniștea și m-am facut ciulini. De la Regină am învățat Credința Baha’i și mă poartă de atunci de mână.

Ieri am citit în ultimul volum din Jurnal, publicat la Editura Omnium în somptuoasa traducere a Doamnei Academician Georgeta Filitti, că Regina a vizitat în 1933 un spital de tuberculoși, unde, ce credeți?, era internat Istrati.

Mi-a stat inima în loc. Cele două mari pasiuni literare ale mele, contemporani, aflați într-o situație de antagonie perfectă, au stat aievea totuși față în față. Nici nu se putea un moment mai potrivit, decât 1933, când Panait era deja marele învins, iar pentru Regină începea izolarea de la treburile Coroanei și ale statului.

Cei doi mari dușmani au stat față în față și s-au privit în ochi.

Redau din Jurnalul Reginei:

15 aprilie 1933, ziua de Paști: m-am dus să vizitez spitalul de tuberculoși și le-am dus tuturor bolnavilor ouă de Paști și flori (…). În spitalul acesta se află și Panait Istrati, bine-cunoscutul scriitor și revoluționar. Și-a luat ouăle de Paști și florile, ca toți ceilalți. Am stat puțin de vorbă. A fost plăcut și interesant să discutăm, și ceea ce a făcut ca întâlnirea să fie ciudată a fost faptul că i-am citit broșura în care scrie contra mea în termenii cei mai obsceni, făcând din mine aproape un monstru sadic în timpul războiului, folosindu-mi uniforma de soră de caritate ca să îmi ascund cumplitele orgii. Mă întreb dacă se gândea la asta în timp ce vorbea cu mine, eu în orice caz am pomenit, dar într-un sănătos sens plin de umor”.

Înțelegeți voi, boieri dumneavoastră, cum stă treaba? Fiul din flori al spălătoresei, revoluționarul, socialistul învins, marele scriitor român de limbă franceză, rătăcitor, stă față în față cu nepoata Reginei Victoria și a Țarului Rusiei, cei care, crezuse el din toată inima, erau răspunzători de toate nenorocirile popoarelor. Îi știu limba despicată și știu abjecțiile pe care le-a vituperat. Nici un merit nu îi vedea: nici unirea, nici reforma agrară. Iar acum stăteau față în față, el, iubitorul de frumos și încă teribil de frumoasa noastră Regină.

Panait, ți-a părut rău?

N.red. Panait Istrati a murit pe 16 aprilie 1935. Un aghiotant al M.S. Regelui s-a prezentat doamnei Margareta Istrati înmînîndu-i suma de 30.000 de lei din partea Suveranului. Regina Maria a trimis o scrisoare de condoleanțe și suma de 10.000 lei pentru cheltuieli de înmormîntare.

Citiți și Regina Maria și Paștele din 1917, 1918

Oana, aici și aici.

Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

6-7 decembrie, 1916, WWI – Căderea Bucureștiului

Hrana celor plecați dintre noi

Vară, zbor

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro