În miturile vechi, rodia era fructul zeiței Persefona, cea care cobora în Infern și se întorcea primăvara — simbol al vieții care renaște. În Biblie, rodia apărea brodată pe veșmintele preoților. În Persia, era semn al iubirii, iar în Grecia, al fertilității și norocului. O rodie spartă aduce bucurie, pentru că împrăștie semințele ca pe binecuvântări.
În legendele orientale se spune că Regele Solomon avea o grădină cu rodii care nu se ofileau niciodată, pentru că erau hrănite de dragoste. Iar poeții persani scriau că „în fiecare bob de rodie doarme o stea” — imagine a sufletului care, chiar și frânt, continuă să lumineze.
Nu întâmplător rodia apare și în Cântarea Cântărilor, cea mai frumoasă poezie a iubirii din Biblie. Acolo, rodia nu e doar fruct, ci imagine a feminității, a frumuseții care rodește și dă viață: „Obrajii tăi sunt ca o jumătate de rodie…”
„Să mergem devreme la vii, să vedem dacă au rodit rodiile; acolo îți voi dărui iubirea mea.”
În aceste versuri, rodia devine limbajul dorinței curate, simbol al trupului înfloritor și al iubirii care unește cerul cu pământul.
În ajunul Anului Nou, în bisericile apostolice armenești, după Sfânta Liturghie, are loc ritualul de sfințire a rodiei, ”nur”, în limba armeană, care este considerat fructul tradițional al Armeniei.
Slujba de binecuvântare a rodiilor este considerată aducătoare de sănătate, noroc, fericire și belșug. Fiecare familie aduce rodii pentru a fi binecuvântate de preoți.
Dincolo de legendă, știința i-a confirmat magia
Rodia e una dintre cele mai bogate surse de antioxidanți naturali, reduce inflamația, protejează inima, curăță sângele și încetinește îmbătrânirea celulară.
De la miturile zeițelor până la poemele lui Solomon și până la studiile moderne despre antioxidanți, rodia a rămas aceeași: o promisiune de viață și iubire.
Fruct al abundenței, al frumuseții și al regenerării, ea leagă trupul de suflet și știința de legendă, așa cum numai natura știe să o facă.
Vă las Cântarea Cântărilor să vă bucurați sufletul la vreme de seară. Să nu vă temeți de dulcea durere ce poate vă va încerca sufletul.
Cântarea Cântărilor – Capitolul 4
1. Ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă eşti! Ochii tăi sunt ochi de porumbiţă, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad.
2. Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi tunse, care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi nici una din ele nu este stearpă.
3. Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, şi gura ta este drăguţă; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta.
4. Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji.
5. Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, care pasc între crini.
6. Până se răcoreşte ziua, şi până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, şi la tine, deal de tămâie.
7. Eşti frumoasă de tot, iubito, şi n-ai nici un cusur.
8. Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Priveşte din vârful muntelui Amana, din vârful muntelui Senir şi Hermon, din vizuinile leilor, din munţii pardoşilor!
9. Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănţişoarele de la gâtul tău!
10. Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale preţuiesc mai mult decât vinul, şi miresmele tale sunt mai plăcute decât toate miroznele!
11. Miere picură din buzele tale, mireaso, miere şi lapte se află sub limba ta, şi mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.
12. Eşti o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fântână pecetluită.
13. Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri şi nard;
14. nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu tot felul de tufari de tămâie, smirnă şi aloe, cu cele mai alese miresme.
15. O fântână din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban.
16. Scoală-te, crivăţule! Vino, vântule de miazăzi! Suflaţi peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! Să intre iubitul meu în grădina lui, şi să mănânce din roadele ei alese!
Citiţi şi
Povestea noastră: curaj sau suferință
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
