Genul romance este preferat de multe cititoare, găsindu-l probabil o alegere ideală pentru relaxare, dar şi pentru evadare din cotidian sau rupere de rutina zilnică. De aceea nu ne miră să observăm că poveştile romantice ocupă un loc de cinste în bagaje şi atunci când se pleacă în vacanţă. Iată și care sunt cele mai „plimbate” cărţi romantice ale acestui sezon.
Suflete pereche – Cecelia Ahern
Ce mai poate fi scris despre mitul sufletelor pereche atât de des exploatat în beletristică, dar şi în lucrări ştiinţifice? Cecelia Ahern abordează această temă într-o manieră proprie şi ne înfăţişează părerea ei, prin intermediul unei poveşti romantice, dar căreia nu-i lipseşte aciditatea realismului.
O prietenie din copilărie se întinde peste ani, înfruntă timp şi distanţe, pentru ca în final să le deschidă ochii protagoniştilor asupra iubirii. O legătură, copilărească la început şi presărată cu multiple faze comice, devine din ce în ce mai puternică, iar Rosie şi Alex – personajele principale ale poveştii – dezvoltă o relaţie foarte strânsă care evoluează şi se maturizează sub privirea cititorului. Destinele celor doi se vor despărţi şi se vor regăsi în nenumărate rânduri şi abia finalul le va da curajul ce le-a lipsit pe tot parcursul acţiunii.
„Avem nevoie cu toţii să visăm. Avem nevoie să sperăm că este posibil să realizăm mai mult decât avem acum.”
Urgia şi zorile – Renee Ahdieh
Se pare că magia celor o mie şi una de nopţi reinterpretate a avut efect asupra cititorilor deoarece cartea cu copertă roşie este ţinută în mâini şi de către publicul masculin. Să nu negăm așadar farmecul Şeherezadei, mai ales că povestea înfăţişată de Renee Ahdieh este cu adevărat seducătoare.
Aventura orientală începe cu un suveran prea tânăr pentru monstruozitatea de care dă dovadă, purtând pe umeri povara unui blestem cumplit. Acesta îşi ucide mireasa în zorii zilei ce urmează căsătoriei, iar regatul pare să nu ia atitudine până când Şeherezada se decide să răzbune moartea nedreaptă a prietenei sale. Planul ei sinucigaş pare nebunie curată, dar spre uimirea cititorului fata supravieţuieşte şi atracţia dintre cei doi creşte, în timp ce ameninţări ce depăşesc imaginaţia încep să fie puse în practică.
„Voi apuca să văd cum soarele apune şi mâine. Nu am voie să fac greşeli. Jur că voi apuca să văd cât mai multe apusuri de soare. Şi te voi ucide. Cu mâinile mele.”
După ce te-am pierdut – Jojo Moyes
Presupunem că după lacrimogenul „Înainte să te cunosc”, cititorii au dorit să îşi ia doza de optimism din continuarea poveştii şi să vadă o Lou fericită şi împlinită aşa cum i-a fost dorinţa lui Will. Genul de carte care cere o continuare pentru a îndulci iluzoriu durerea colosală provocată de un final răvăşitor. Personal aş spune doar că… o cafea tare, oricât zahăr i s-ar adăuga, rămâne tare chiar dacă se îndulceşte. Cam aşa şi cu acest al doilea volum care încearcă să aducă un zâmbet dar… pe bune?
După moartea planificată a lui Will, după groaza momentului, după trecerea timpului şi cicatrizarea durerii (dacă există aşa ceva), Lou îşi continuă viaţa (sau viaţa o trage prin ea) şi i se oferă o a doua şansă la iubire. Bineînţeles că există îndoială, incertitudine, atitudine refractară şi teama de risc. O nouă pierdere ar distruge-o psihic.
„Ce crezi, Will? Fac bine ceea ce fac?”
Mândrie şi prejudecată – Jane Austen
Ne bucurăm să vedem că sunt şi poveşti care nu mor deşi timpul trece peste ele, iar un romance clasic este întotdeauna lecturat cu plăcere, mai ales că Jane Austen adaugă un strop de comedie romanelor sale, astfel încât să păstreze nota de optimism a poveştii, iar cititorul să poată rămâne pozitiv până la final.
Povestea dintre Elizabeth Bennet şi Mr. Darcy este cu siguranţă una memorabilă, în care orgoliul şi prejudecăţile dictate de vreme se împletesc şi se înfruntă până în momentul în care personajele decid să facă un compromis şi renunţă la ele pentru a face loc raţionamentelor sănătoase şi, nu în ultimul rând, sentimentelor. Un roman must read scris într-o manieră artistică.
„Fiecare dintre noi se simte câteodată foarte mulţumit de sine însuşi din diferite motive. Orgoliul şi mândria sunt noţiuni opuse, deşi unii le întrebuinţează cu acelaşi înţeles. Poţi fi însă mândru fără să fii neapărat şi orgolios. Mândria este o caracteristică a firii noastre, pe când orgoliul ţine de impresia pe care am dori s-o creem în jurul nostru.”
Amanta lui Freud – Karen Mack, Jennifer Kaufman
Cele două autoare reuşesc să înfăţişeze societatea din Viena secolului XIX, în timp ce ţes o reconstruire a presupusei legături amoroase dintre celebrul Freud şi cumnata sa. Mergând pe premisa că nu iese fum fără foc, probabil că Sigmund Freud nu a fost uşă de biserică cu toate că nu şi-a părăsit niciodată soţia…
„Părintele psihanalizei”, neînţeles de către soţia prea ocupată cu copiii şi treburile casnice, şi-a găsit înţelegerea în braţele Minnei – cumnata sa. Aceasta nu doar că îl impresionează cu inteligenţa ei, ci îl şi atrage într-o relaţie extraconjugală care îi transformă viaţa – şi-aşa haotică – într-una cu adevărat tumultoasă. Numeroase teorii controversate sunt exploatate în roman, dar nu este neglijată nici latura romantică a poveştii. Trebuie să recunoaştem aşadar că cei care şi-au pus cartea în bagajul de vacanţă au făcut o alegere inspirată.
„Îşi spunea că ei doi nu sunt ca ceilalţi oameni. O afirmaţie ironică, despre care ştia că nu este adevărată.”
***
Cărţile romantice şi-au făcut repede loc pe lista de vacanţă a pasionaţilor de lectură şi nu putem decât să apreciem că printre multele lucruri care umplu bagajele în această iarnă sunt puse şi cărţile. La urma urmei, cum ar fi vacanţa fără măcar o poveste romantică?
Guest post by Mara Radu
Citiţi şi
Ce pierdem de când nu mai citim
Învățătorii, timpul, barbaria și lucrurile de neacceptat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
