ÃŽn magicul an 2012, în luna lui mai, prieteni de peste Ocean au organizat un grup de lucru cu doctoranzi în educaÅ£ie, coach-i, terapeuÅ£i, medici ÅŸi ÅŸamani, pentru pilotarea unui program de “lărgire” a conÅŸtiinÅ£ei. L-au anunÅ£at cu câteva luni înainte. Genul meu de demers, dar preÅ£ul era prohibitiv. ÃŽmi trebuiau 1.500 de euro pentru biletele de avion ÅŸi încă 1.800 pentru program. ÃŽn cont aveam 500 de dolari, mari ÅŸi laÅ£i, ÅŸi perspectivele ca această mică provizie să crească erau foarte înguste.
După niÅŸte săptămâni de învârtit problema pe toate părÅ£ile, îmi spun: “O să merg. O să merg, ÅŸi banii vor apărea de undeva.”. Trimit toÅ£i cei 500 ca să îmi asigur locul (era cu listă de aÅŸteptare ÅŸi formular de interviu pentru selecÅ£ie). Apoi, fireÅŸte, încep să mă uit în dreapta ÅŸi în stânga după proiecte, de obicei mai prost plătite decât ceea ce fac în general. Unul dintre clienÅ£ii mei mă vede ÅŸi mă întreabă de ce sunt aÅŸa prinsă. ÃŽi explic că strâng bani pentru un lucru mai special, mă priveÅŸte în ochi ÅŸi mă întreabă: cât îţi trebuie? Păi, cam două mii cinci sute de euro. Mă priveÅŸte din nou ÅŸi îmi spune: îţi fac cadou banii ăştia, de ziua ta.
Am rămas cu gura căscată. Nimeni, niciodată, nu mi-a făcut un asemenea cadou. Mai târziu, după ce asemenea coincidenÅ£e aiuritoare începuseră să se repete, am înÅ£eles că unul dintre factorii importanÅ£i în realizarea unui vis este ca acesta să fie cât mai clar, ÅŸi să îl pronunÅ£i cu mare încredere, ÅŸtiind că el se va realiza.  De atunci, am vorbit cu mulÅ£i oameni, care mă întrebau “de ce nu îmi merg lucrurile? Doar mi-am stabilit obiective clare”. Obiectivele ca obiectivele, dar scopul? De cele mai multe ori, oamenii nu au o DIRECÅ¢IE. Obiectivele, temporare cum sunt, reprezintă niÅŸte dorinÅ£e vagi, nealiniate cu cine sunt ei. Alterate de programarea socială primită în familie, în ÅŸcoală, de la prieteni. Åži mai alterate de frici. Păi, cum să îţi întâlneÅŸti perechea, când te temi de fiecare dată că o să fie un alt eÅŸec? Deci, grijă mare la alinierea între direcÅ£ie, obiective ÅŸi acÅ£iuni. 🙂
Pentru azi, un principiu, deci, ÅŸi o tehnică de a face lucrurile să se întâmple. Principiul e că obiectivele vor fi întotdeauna realizabile, atâta timp cât ele sunt hrănite din aspiraÅ£iile tale profunde, din scopul tău personal. Iar tehnica e practicată de mult, am învăţat-o din filosofia insulară pe care o regăsim în Hawaii sau în cultura Maori, ÅŸi e – bineînÅ£eles – extrem de simplă:
1. Alege ce vrei să se întâmple, şi pune-ţi intenţia ca acel lucru să se întâmple. Creează în gând o imagine cât mai clară, cu detalii, ca o fotografie sau un film, despre cum vor arăta lucrurile şi cum te vei simţi când ceea ce ţi-ai dorit se va întâmpla. Cu cât mai clară, cu atât mai amănunţită.
2. Pronunţă visul, scrie-l, adu-l în lumea cuvântului ca să îi dai forţă. Scrie un bileţel pe un post it colorat şi pune-l lângă acte. Sau pune un poster mare pe perete.
3. Alege să faci ceva în legătură cu obiectivul respectiv. O mică acţiune. Legată de acel obiectiv. De exemplu, dacă vrei un copil, pune deoparte două ore de lucru pe săptămână şi oferă unui prieten un babysitting gratuit :), sau ajută puştiul vecinilor să înveţe ceva. Şi aşa mai departe.
Ca să clarificăm ÅŸi mai mult, iată un exemplu, povestit de un ÅŸaman brazilian (blond :), da): s-a născut într-o familie săracă, avea vreo 17 ani ÅŸi îşi dorea la nebunie un cal. Mama lui îi predase artele străvechi ale vindecării,  din biblioteca nescrisă a tribului Huniquin, ÅŸi asta îl ajutase să îşi găsească un job ca maseur. La serviciu, în mijlocul vestiarului, o măsuţă. A pus pe ea o fotografie cu un cal mare, negru, pursânge. O privea în fiecare zi. La un moment dat, se hotărăşte să pornească “proiectul Calul” ÅŸi cheltuieÅŸte ultimii bani pe un frâu complet, cu zăbală ÅŸi toate cele. PărinÅ£ii îl ceartă, copil, nătâng, ai dat banii pe ceva ce nu îţi va folosi niciodată, ÅŸi aÅŸa mai departe. Copilul tace, visează la cal ÅŸi aÅŸteaptă. La un moment dat, de la ferma alăturată, proprietarul vrea să dea la abator un cal superb, pentru că se muta ÅŸi nu avea ce face cu el. Copilul se duce, îl roagă să îi dea lui calul. Proiect încheiat.
Chinezul bătrân ÅŸi deÅŸtept spune “Ai grijă ce îţi doreÅŸti, că s-ar putea să se întâmple“. Cu o minte bine disciplinată ÅŸi coordonare între gând, cuvânt ÅŸi faptă, vei începe să deprinzi ceea ce indienii din Americi numesc Arta De A Visa. Cu tot cu aterizarea visului în realitate.
Pe Andreea o găsiți cu totul aici.
Citiţi şi
Bine ai venit 2021, eu sunt aici!
Nu am știut niciodată câți bani avea în cont fostul meu iubit
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
