Articole despre AI

Când eram mică, am primit cadou un roboțel de jucărie, cu cheiță. Îmi amintesc că era tare simpatic. Chiar dacă preferam păpușile, cu aspectul lor uman, roboțelul și-a făcut totuși loc printre jucăriile mele preferate, mai ales că nu stătea inert și, așa colțuros cum era, mergea de colo-colo, spre …

Collins Dictionary a desemnat „vibe coding” drept cuvântul anului 2025 — expresia care marchează momentul în care limbajul natural devine noul limbaj de programare. Andrej Karpathy, cofondator OpenAI, a inventat termenul care descrie viitorul: programe create prin conversație, nu prin cod.

GPT-5 și Claude Opus 4.1 marchează o fază de maturizare, nu o revoluție. China accelerează cu open-source, SUA rafinează modelele. AI-ul e pe un platou, dar fricile noastre cresc: ce urmează după?

Asociația Techsoup și Fundația Raspberry Pi, cu sprijinul Google DeepMind, aduc în România lecții gratuite despre siguranța în AI. Profesorii primesc resurse educaționale traduse în română și cursuri online, iar elevii învață cum să-și protejeze datele, să recunoască știrile false și să folosească responsabil aplicațiile bazate pe inteligență artificială.

Mintea noastră nu este un algoritm. Alegerea a ceea ce contează, când și pentru cine, rămâne o formă de inteligență pe care AI-ul nu o poate reproduce.

Politețea digitală are un preț: fiecare „mulțumesc” trimis unui chatbot consumă energie, apă și bani. De la declarațiile lui Satya Nadella și Sam Altman până la milioanele cheltuite anual doar pe formule de curtoazie, ecologia conversațională devine o responsabilitate reală – etică, economică și umană.

Ce înseamnă „etica energetică” a inteligenței artificiale și de ce spune CEO-ul Microsoft că tehnologia trebuie să aducă beneficii reale pentru societate. Dacă produce doar șomaj și dependență digitală, devine o povară. Iar noi, femeile, trebuie să înțelegem miza — nu ca programatoare, ci ca utilizatoare și cetățene.

Ce se întâmplă când nu mai întrebăm un expert, ci un bot? Și, mai ales, când îl credem orbește? O reflecție lucidă despre AI, discernământ și nevoia de gândire proprie.

Acceleraționismul spune că nu trebuie să oprim cursa lumii, ci să o grăbim până când sistemul se transformă. Dar în ce – și pentru cine?

Când Yuval Noah Harari publica Sapiens, în 2011, lumea încă mai credea că viitorul poate fi previzibil și, mai ales, benign. Că progresul tehnologic, globalizarea și știința vor netezi asperitățile istoriei și ne vor face mai puțin violenți, mai empatici, mai înțelepți. Cartea lui, tradusă în peste 60 de limbi, …