Un simplu „mulțumesc” adresat unui AI consumă energie reală — curent, procesare, răcire. La scară globală, politețea digitală înseamnă milioane de dolari anual. Ecologia conversațională înseamnă să scrii doar ce contează.
Am discutat deja în Catchy despre risipa de energie a inteligenței artificiale în articolul „Fără utilitate socială, AI‑ul devine o povară”. Astăzi mergem mai departe, spre un detaliu aparent insignifiant: politețea digitală. Un „te rog” sau „mulțumesc” trimis unui chatbot pare un gest de bun‑simț. În realitate, fiecare cuvânt în plus înseamnă mai multe tokenuri procesate, deci mai mult curent, mai multă apă de răcire, mai mult CO₂. În limbajul AI, un token este o fracțiune de cuvânt. Mai multe cuvinte = mai multe tokenuri = mai multă energie consumată.
-
O propoziție simplă precum „Te rog, spune-mi mai multe.” are în jur de 7–8 tokenuri.
-
Modelele AI (ex. GPT-4) pot procesa mii de tokenuri într-un singur mesaj.
-
OpenAI și alte companii își calculează costurile per 1.000 tokenuri.
Un răspuns scurt de complezență („Cu plăcere!”) trece prin mii de nuclee GPU și ventilatoare industriale. Dacă politețea nu aduce valoare reală — sprijinirea unui diagnostic medical, optimizarea unei rute de ambulanță, reducerea timpului de lucru — devine un lux pe care planeta îl plătește.
-
0,2–0,3 Wh: consumul mediu al unui singur „thank you” procesat de un model lingvistic mare.
-
> 140 mil. USD/an: costul total al energiei cheltuite de OpenAI pentru formule de curtoazie.
-
Milioane de litri de apă: necesari răcirii serverelor doar pentru replici fără utilitate directă.
Politețea costă, dar poate lipsa ei costă mai mult
În aprilie 2025, The New York Times a publicat un articol provocator intitulat „Saying ‘Thank You’ to ChatGPT Is Costly. But Maybe It’s Worth the Price.”
Totul a pornit de la o întrebare aparent banală postată pe X:
„Cât o fi pierdut OpenAI din cauza oamenilor care spun «te rog» și «mulțumesc» chatboților?”
Răspunsul a venit direct de la CEO-ul OpenAI, Sam Altman:
„Tens of millions of dollars well spent — you never know.”
(„Zeci de milioane de dolari cheltuiți cu folos — nu știi niciodată.”)
Dincolo de umorul sec, afirmația lui Altman confirmă ceva esențial: fiecare cuvânt în plus consumă energie și bani. Fiecare replică de complezență cere procesare suplimentară — și, deci, curent electric, apă pentru răcire, infrastructură.
Profesorul Neil Johnson compară politețea digitală cu un ambalaj decorativ: „E ca un strat de hârtie de mătase în jurul unei cereri simple. Serverele trebuie să-l dea la o parte, iar asta înseamnă muncă și energie.”
Dar articolul nu se oprește la cifre. Psihologi și cercetători în etica tehnologiei (precum Sherry Turkle, Jaime Banks sau Madeleine George) avertizează că modul în care vorbim cu AI-ul ne modelează comportamentul uman. Dacă normalizăm limbajul rece, grăbit, tăios, nu vom face decât să-l perpetuăm și în relațiile dintre noi.
„A.I.-ul nu are sentimente, dar felul în care vorbim cu el ne schimbă pe noi.”
— Sherry Turkle, MIT
Așadar, da, politețea digitală are un preț, dar poate că lipsa ei ne costă mai mult decât curentul: ne costă normele, reflexele umane, modul în care învățăm (prin repetiție, expunere și imitație) ce e respectul, mai ales pentru copii, care observă tot — atunci când vorbim cu ceva care pare viu.
Încă ceva important
Un articol publicat în 2025 de TechRadar subliniază că, deși AI-ul nu „înțelege” politețea în mod uman, reacționează la ea. Modelele de limbaj, cum este și ChatGPT, au fost antrenate să răspundă în tonul utilizatorului — iar asta influențează forma și chiar calitatea răspunsurilor.
Folosirea unor expresii precum „ai putea să mă ajuți să înțeleg…” în loc de „spune-mi, repede!” adaugă straturi de context care fac AI-ul mai util. Mai mult, formulările politicoase în întrebările adresate AI-ului pot reduce riscul ca răspunsurile generate să fie părtinitoare sau incorecte, spun cercetătorii, și creează o relație de cooperare, nu de comandă.
Și poate cel mai important: felul în care vorbim cu AI-ul ne influențează pe noi. Într-o lume în care interacționăm zilnic cu sisteme automate, stilul nostru de comunicare online devine un antrenament social. Nu pentru AI. Ci pentru ce fel de oameni vrem să rămânem.
Ce putem face concret în conversațiile cu AI
-
Concizie, cuvinte esențiale – în conversațiile cu AI‑ul, scriem exact ce avem nevoie. Nu refuzăm politețea, o redirecționăm spre oameni, nu spre servere.
-
Cerem transparență energetică – companiile trebuie să raporteze public impactul real al modelelor lor.
-
Sprijinim aplicațiile cu impact social – diagnostic medical, educație accesibilă, optimizare energetică.
-
Participăm la dezbatere – suntem jumătate din lume, deci jumătate din decizie. Dacă AI‑ul ne folosește resursele, să ne folosească și vocea.
Tu ce tip de conversație porți cu AI? Fiecare cuvânt contează. Și fiecare watt.
Întrebări frecvente despre ecologia conversațională
Chiar contează dacă spunem „mulțumesc” unui AI?
Da. Deși pare un gest neînsemnat, fiecare cuvânt suplimentar antrenează procesare suplimentară. La nivel global, formulele de curtoazie costă milioane în energie electrică.
Ce este ecologia conversațională?
Este practica de a comunica eficient cu inteligența artificială, evitând risipa de cuvinte și, implicit, de resurse. Presupune conștientizarea amprentei energetice a fiecărei interacțiuni digitale.
De ce e important acest subiect pentru femei?
Pentru că AI-ul influențează deja decizii legate de sănătate, angajare, credite. Iar dacă modelele nu țin cont de realitatea femeilor, efectele pot fi dăunătoare. Avem dreptul — și datoria — de a înțelege ce susținem cu fiecare interacțiune.
Citiţi şi
AI-ul, pe platoul tehnologic, noi, pe platoul cerințelor
Hiperpoligloții – acești oameni uimitori
Menopauză și medicina energetică
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
