Articole despre copac

Un copac cu flori
Este tot ce vă ofer
Un copac cu flori
Să vă pot îmbrățișa
Un copac cu flori
Asta este viața mea.

Ziua mea, luni pe numele ei, a început la 2 noaptea. Cu o vecină sunând din ușă în ușă să ne anunțe că s-a rupt un copac în parcare și a căzut pe câteva mașini. Sărit din pat, îndesat la loc inima din gât, tras pe noi ce-am nimerit, coborât …

Tata a iubit enorm copiii. Pe ai lui şi pe ai tuturor. Ne băga, la propriu, în sân când eram mici şi ne curgeau mucii, scoţând bomboane de prin toate buzunarele. Suntem cinci fraţi, dar odată, prin 1990, am fost şase. Tata era şofer pe autobuz după ce a avansat …

Nu, nu mă stârniţi să vă spun ce mă doare, vă rog, nu-mi faceţi asta! Trăiesc o viaţă pe pilot automat, totul se repetă milimetric cu foarte mici excepţii. Eu le spun „excepţii de bucurie”. Mă doare tot: nedreptatea, nefericirea, sărăcia, ignoranţa, neputinţa. Mă doare cu durere surdă povestea mea …

Domnule, să nu cauţi niciodată în poşeta unei femei până nu îţi va permite sau cere ea să o faci. Nu, nu pentru că aşa spune Codul bunelor maniere și nici pentru că nu e frumos, dar poşeta îi e ca sufletul. Şi nu ai voie să îţi bagi mâinile …

Dacă din toate minunile lumii ar fi să pot alege vreodată altă formă de viață decât cea de om, copac m-aș face. Și știți ceva? Orice copac. Stejar, tei, brad, fag, alun, salcie, scoruş, măslin, palisandru, cireș, tisă sau smochin, totuna. Umbros sau svelt, pitic sau falnic, roditor sau cu …

Acum un an scriam că a avea totul nu e altceva decât definiția nefericirii. O socotesc acum drept o premoniție de care nu am ascultat până la capăt. Nu că ai avea cum să asculți prins într-o cursă infernală, cu piciorul neclintit de pe accelerație, privind mereu doar în spate …

El era un tei, așa, în floarea teiului. Sau un cireș sau măr sau ulm sau stejar. Era un copac, un pom. Așa cum sunt toți copacii. În bătaia vântului. Și a soarelui. Și de aici începu cumva istoria lui. Era un copac, așa, în floarea copacilor. Singur. Pe un …

Păstrând limitele decenței în metaforă pot afirma că prin scris mă regăsesc precum un copac izolat în mijlocul pustietății. Nu contează cum am ajuns aici și de ce am rămas. Exista momente în care sunt apăsat de ceea ce rămâne în urmă-mi. Nu am nimic special, sunt încadratul perfect în …