Articole despre credinţă

Era 5 Martie 2005 , ora 1.00, când m-am născut a doua oară. Îmi amintesc vag, ca într-un vis, momentul în care eram transportată către sala de operații. Deși eram îngrozită de ce urma să se întâmple, surprinzător, afișam o mare stăpânire de sine. Era 1 noaptea, iar eu, singură, …

Indignată şi rănită de tot mai desele replici ale creştinilor cu frică de Dumnezeu ce le numesc PROASTE pe femeile care se întorc repetat la acelaşi bărbat care le abuzează, mă aşez la masă cu sufletul meu şi le scriu o scrisoare din partea tuturor acestor PROASTE cărora le place …

Ieri, în Duminica Paṣtelui, am fost la biserică. Deṣi cuvintele „Veniṭi de luaṭi Lumină!” îmi sunt dragi ca însăṣi copilăria mea din care sunt desprinse, am prins obiṣnuinṭa ca în fiecare an să iau parte la Liturghia din Duminica Paṣtelui. Mă privez oarecum în acest fel de frumuseṭea dăruirii Luminii, …

  Odată cu vârsta începe să mă sperie din ce în ce mai tare cât ajung să semăn, de fapt, cu ai mei, iar sărbătorile naționale sunt un bun prilej pentru asemenea gânduri. O masă, mâncare, nimic în mod special de vorbit. Nu mă refer că semăn la chestiile pe …

1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. 2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, …

Măr roșu tăiat în patru, aruncat în doniță cu apă ne-ncepută, scoasă din fântână în revărsat de zori, după ce cu greu te smulgi din velnița somnului. Descânt bolborosit care curge odată cu trei bănuți de argint lăsați să sfâșie fața apei pe lângă feliile de măr în zi sfântă …

Se resimte în aerul tot mai greoi, al zilelor noastre, o reverberație a bucuriilor de iarnă. Luminițele aprinse peste tot anunță magia zilelor ce stau să vie grăbite, la fel de grăbite ca cetățenii care mișună amețitor, într-o aglomerație continuă. Astfel, magia dispare. Nu mai e timp de bucurii, de …

“Este foarte important ca omul să se poată încrede în cineva. Nu știu dacă ați fost atenți la acest lucru, nu știu dacă ați găsit pe cineva, dacă sufletul vostru și-a aflat odihna. Să poată cineva să se încreadă astfel încât sufletul lui să se poată deschide? Propriului sine sufletul …

Nu îmi pare rău că m-am mutat de acasă, într-un oraş mare şi mizerabil. Nu, sub nicio formă. Pentru că n-am regretat niciodată deciziile pe care le-am luat, nici măcar atunci când au fost atât de proaste, de nu mai reuşeam să văd pământul, darămite cerul. Putea să îmi spună …

Păstrăm toți, în trecerea timpului, date la care nu vrem, fiindcă nici nu am avea cum, să renunțăm. Ce făceați pe 14 septembrie 1996? Eu eram în orașul București, la un concert, alături de zeci de mii de oameni. Mă gândesc uneori la ce s-a întâmplat cu toți oamenii aceștia, …