Articole despre cuvinte

De obicei, prieteniile, spre deosebire de iubiri, nu au nevoie şi de efuziunea cuvintelor, de declaraţii sau de şoapte calde. Prieteniile nu se consumă în vorbe. Şi totuşi… una dintre prietenele mele foarte bune mi-a făcut de curând, glumind (deşi destinul ar putea fi binevoitor cu noi, astfel încât să …

Acest text mi-a fost inspirat de lectura cărţii „Omul în căutarea sensului vieţii”, de Viktor Frankl, psiholog care a cunoscut experienţa lagărelor de exterminare fasciste. Pe de altă parte, îl scriu în calitatea de om fericit. Am fost fericit în cea mai mare parte a vieţii de până acum. Socotesc …

Ești omul care a fost mereu acolo pentru mine. Omul care, într-un fel sau altul, m-a iubit. Omul pe care am putut să îl sun la 4 dimineaţa ca să îi plâng în telefon alte 4 ore. Omul care mi-a spus Nu o să îți spun că va fi bine. …

Am o mare problemă cu optimistul de serviciu sau cu cel din datorie. Cel care spune, mai devreme sau mai târziu, „o să fie bine”. Ca şi când nu e suficient, ţine să şi sublinieze: „nu se poate altfel!”. De asemenea, constat că încep să manifest o intoleranţă la enunţurile …

Mă cățărasem într-un corcoduș s-o pot privi mai bine pe bunica, așa, pe furiș, de după frunze care miroseau a ploaie. Ea umbla prin grădină cu treabă, era mică și albă, albă ca mâna dreaptă a unui arhanghel. Nu știam dacă mă poate zări. Câteodată aveam impresia că uita figura …

Miroase a arsură dulce, de lemn perpelit ce trosneşte cu putere în şemineu, acoperind gemetele tânguite ale furtunii de afară. Pale de vânt cenuşiu, dezlănţuit, împrăştie pâcla asta înecăcioasă şi tulbure ce stă lipită de cer, de aer şi de crengi, agăţată parcă, până şi de vârful genelor celor care …

Şi deodată te trezeai printre mulţi, mulţi alţii, scaune multe şi îngrămădite să nu ai loc să-ţi întinzi picioarele, să-ţi aşezi cumsecade spatele, să te laşi pradă viselor, nenorocitele acelea de vise care începeau mereu cu nişte stele şi nu se mai terminau niciodată, chit că tu fi vrut să …

E suficientă o notă înaltă ca lacrimile să se transforme în fântână arteziană. Le-ai uitat la mine. Ar fi trebuit să pleci cu ele. Aşa cum ai plecat cu tot restul. M-am gândit să ţi le trimit. Dar dacă e singurul lucru care mă mai leagă de tine, atunci… prefer …

L-am iubit crunt, cu furia aceea, ce poate fi născută doar de o iubire imposibilă. Cu disperare. Știam că, indiferent cum ar cădea zarurile, niciodată nu voi putea fi a lui, niciodată nu va putea fi al meu. Rațiunea a fost trează din prima secundă și cumva, încercând să mi-l …

Într-un supermarket mic, la raionul cu lactate, pe unde era culoarul mai îngust, o doamnă foarte în vârstă, peste 90 de ani să fi avut, cu un premergător în față, blochează cinci alți clienți, trei dintre ei cu cărucioarele pline ochi de cumpărături. Ce mai pui că mai vine și …