Articole despre dor

Ai intrat în mare și în mine, atunci, ca și când. Ai fost de când lumea și pământul acolo. Ca și cum ți se cuvenea dintotdeauna. Ca și cum era totul al tău și-ți aparținea pe vecie. Ai rămas acolo, în mine, în creier, în suflet, deși ai plecat demult. …

Să nu spui nimănui ce simți! Păstrează privirea înainte și pasul sigur, scrâșnește din dinți când îți vine să te urci pe pereți și avansează. Nu te uita în lături, mai bine să nu te dai de gol. Apasă-ți pasul și imprimă-l în țărână. Poate așa va rămâne undeva, în …

Am cunoscut-o la o şedinţă. Mi-e colegă de ceva timp, însă degeaba caut prin cotloanele minţii – nu dau de ea pe nicăieri. O vorbă domoală ca şi chipu-i bălai şi făptura fragilă – nimic care să-ţi atragă în mod deosebit atenţia. Mi-a întins o mână delicată şi şi-a rostit …

Îți pare rău, baby? Mie îmi pare și mai rău… Că am răspuns chemărilor tale și am acceptat să îmi aduc și sufletul lângă tine, neștiind că mintea ajunsese acolo cu ceva timp înainte; Că m-am simțit cel mai bogat om din lume când mi-ai spus că „Indiferent de ce …

Să nu-ntorci capul după mine când mă vezi alergând ca apucata după fluturi! Să nu crezi că știu că nu-i vede nimeni, doar eu, doar ochii mei. Știu că văd fluturi și umbrele lor firave peste tot, cu coada ochiului, îi simt cum mă ating cu bătaia aripilor, îi simt …

Îi lipseṣte. Nu că i-ar fi ocupat la modul excesiv viaṭa, nici că s-ar fi agăṭat obsesiv una de cealaltă, învăluindu-se în valuri de duioṣie exacerbată. Relaṭia lor a fost întotdeauna cam ca de la adult la adult, răpindu-i Anei bucuria alintului copilăresc. Că Elena a fost de timpuriu măcinată …

Şi o să-mi fie dor până când speranţa de a te revedea va cădea ostenită de aşteptare şi îşi va topi scheletul peste scheletul trupului meu, mort de mult, uitându-se spre punctul cardinal, de unde cândva, de mult, tare de mult, ai răsărit ca un soare de început de primăvară, …

Te-aș fi așteptat. Știam amândoi asta când ai plecat către ce credeai a fi „mai bine”. Poate chiar îți este mai bine, un bine fluid și schimbător – de la anotimp la anotimp. Mi-ai tot repetat să nu te aștept și că nu se va întâmpla (dar, mai știi, nimic …

Un crâmpei de speranță, liniște așternută printre văpaia celulelor fotovoltaice și tu – o adevărata feerie fantasmagorică. Claudette, nu știu unde mi-ai stat ascunsă atâta timp, dar cred că printre pixelii scrierilor mele, ai reușit să reflectezi mai mult asupra condiției tale. Tare ștrengăriță mai ești! M-ai lăsat singură și nepăsătoare …

M-am născut cu un defect genetic pentru care mă invidiază toți cei care locuiesc în blocurile proletare de prin periferii, în care apa băltește împuțită la subsol: PE MINE NU MĂ SUG ȚÂNȚARII. Pe mine poți, adică, să mă lași vara să dorm în fundul gol într-o cameră cu geamul …