Articole despre emoţie

Îndemnată de articolul lui Andrei Crăciun – Gesturi care ne inspiră: Tu ştii ce mai face învăţătorul tău? -, dar şi de o dorinţă mai veche pe care n-am luat-o foarte în serios în ultimii ani, dedicându-i din când în când nu mai mult de două-trei clicuri, azi mi-am adus …

Uneori viaţă este o ceaşcă plină cu cafea fierbinte, o cafea pe care ne-o dorim de când am deschis ochii şi până când apucăm strâns ceaşca de tortiţă. Prelungim plăcerea de a o pregăti: clătim ibricul de impurităţi sau praf, aşa cum aruncăm la coşul memoriei tot ceea ce ne-a …

Am învăţat că în locul celei mai mari fericiri, prefer liniştea inimii. Oscarul, Nobelul, Pulitzerul sunt fără valoare, dacă un munte doarme pe sufletul tău. Am învăţat că în mijlocul celei mai mari fericiri, ca şi în mijlocul celei mai mari dureri, eşti singur. Am învăţat că şi atunci când …

S-au cunoscut pe net. Luni întregi de conversații s-au topit în sentimente. Mai era un singur pas, cel al realului. Pe care l-au amânat amândoi cu o oarecare teamă. Dacă? Ochii lui aveau nuanțe de cognac, iar zâmbetul îi era atât de cunoscut, de parcă ar fi trăit până atunci …

Vineri după-amiază… mergeam cu atenţie, evitând băltoacele dese din asfaltul crăpat, mai mult ţopăind prin poaia rece de toamnă. Avusesem proasta inspiraţie să pun un pardesiu bej destul de lung şi, cum aveam întâlnire cu viitorul editor al volumului meu, am vrut să fac impresie bună. Vorbiserăm de câteva ori …

„Nu știau ce este imposibilul, deci l-au făcut. ” scria odinioară Mark Twain sau, mai altfel, „Ambiția și pretenția nu se potrivesc.” Florence Foster Jenkins a fost o femeie care nu avea noțiunea de ritm, o cvasi-capacitate de-a menține o notă, o aberantă pronunție, nicio șansă reală de-a construi o …

Rămăsese cumva prins în inima mea… eram blocaţi în timp. Ne-am cunoscut pe internet, într-o seară de noiembrie, când eu eram singură, MAI MEREU ERAM SINGURĂ, mai ales în doi, simţeam cum respir, cum exist fără să simt că trăiesc. Şi am vorbit fără să-l cunosc, fără să ştiu nimic …

Aveam 20 de ani când l-am cunoscut. Ne-am întâlnit în aulă. Eu, studentă în al doilea an, el, noul nostru profesor de istorie. Eu, cu fluturi în cap… el, serios, sobru şi… divorţat. La început, l-am privit cu circumspecţie. Voia să pară mai în vârstă decât era în realitate (35 …

Avantajul vieţii mele de globe trotter este că, pe unde merg, întâlnesc întotdeauna persoane noi, leg prietenii, iar fascinaţia mea pentru oameni este hrănită în permanenţă. Şi oriunde mă duc, există măcar un om pe care îl revăd cu drag. La Londra, o am pe Gia. La prima oprire pe …

Mă simt fericită și împlinită. Mă simt ca și cum am pășit pe un tărâm nou, necunoscut mie, dar atât de râvnit. Un tărâm pentru care am muncit în mod continuu și pentru care m-am dedicat fără să am vreo urmă de regret. Îmi imaginam că anii de studenție trebuie …