Articole despre greşeli

Nu știu câți dintre voi aţi văzut filmele Liceenii. Erau o frântură de educație comunistă care a dispărut acum 25 de ani. S-au dus regulamentele școlare dure, s-au dus uniformele obligatorii și profii exigenți. Eu încă am mai prins câțiva în anii ’90, în fața cărora nu știam că-mi mănânc unghiile, …

Doina Ruști întreabă Nu te sună. Au trecut 2 săptămâni, iar ea/el n-a sunat. Sunteți iubiți de o lună și deja aţi avut patru întâlniri amoroase. Ea/el ar fi trebuit să sune pentru a fixa următoarea întâlnire. Dar telefonul e mut, fără explicații. Ce faci? Suni tu? Te interesezi cu …

A avea sau nu copii este o opțiune atât de personală și de intimă pe tărâmul unei relații, încât nici o terță opinie nu-și mai găsește locul. E singurul spațiu definit de patru brațe, două inimi unde nu e loc de nimic altceva ce nu vine de la ei… Bucățele …

Un proverb spune aşa – “Înăuntrul nostru există o luptă între doi lupi. Unul este rău, celălalt bun. Învinge cel pe care îl hrăneşti mai mult.” În scurta şi neînsemnata mea viaţă de până acum mi s-a întâmplat să o fac de oaie în stil mare de câteva ori. De …

“Sunt o femeie de peste 30 de ani, divorțată și nemișto, cu un minor în dotare. Și sunt nemișto, nu fiindcムnu aș deține arsenalul femeii mișto contemporane, ci fiindcムsunt amarăƒ. Și nu sunt amarムla adresa bărbaților superficiali, scuipăƒtori de semințe, fiindcムei atâta pot, ci la adresa …

Se poate vedea de-acum în toată toată țara filmul “Dans la cour”, în regia lui Pierre Salvadori. Printre actorii pe care pelicula îi propune îi regăsim pe Gustave de Kervern, Pio Marmaï, Catherine Deneuve. Da, Catherine Deneuve. Ar trebui ca simpla ei prezență să vă convingă, iubite doamne, să luați …

Sunt cel mai important om din viaţa mea şi nici măcar fiicei mele nu-i acord atâta atenţie câtă acord propriei persoane: de ce-am zis aia, de ce n-am zis ailaltă, de ce am mers, de ce am tăcut, de ce am făcut, de ce nu am zis nu, de ce am cedat, de ce am …

Pe 23 iulie 2014 am împlinit împotriva dorinței mele, împotriva cursului vieții, împotriva tuturor așteptărilor, împotriva fișelor medicale reale și imaginare, treizeci și unu de ani. E o vârstă pe care nu mi-am dorit-o niciodată, dar în contra căreia găsesc că e deja ridicol să scriu. Fără să fiu cunoscut …

Se făcea că mă pocnise într-o vară să renunț la tot și s-o iau de la capăt. Iar. Să plec departe de tot ce aveam: casă, job, prieteni, relație, locuri de plimbat, locuri de visat. Totul mă ținea acolo și totuși dorul de ducă ori chemarea universului mă alungau spre …

Mergem. Ne îndreptăm pașii tot timpul către un ceva care sperăm să ne fie cu folos. Creștem. Dorim să avem mai mult. Intervin nemulțumirile. Parcă nimic nu ne place. Lucrurile din jur devin deranjante. Plecăm. Cuprindem străinătatea în speranța că viața noastră devine roz. Din mers, din creștere, din plecări …