Articole despre indiferenţă

Aveam o pastilă de Xanax în cutia cu medicamente. Sincer, nu știu de unde a apărut, dar știam de o vreme că e acolo. Eu nu am cumpărat niciodată Xanax. E foarte ciudat, pentru că realmente nu știu de unde ar putea fi. M-am gândit că poate vreodată îmi va …

Nu, nu e povestea vieții mele. M-aș simți prost să echivalez cele întâmplate în ultimii șapte ani cu o poveste de viață, iar faptul că am trecut peste ea și pot s-o pun pe tapet îmi dă curaj. E o poveste în care multe dintre voi se vor regăsi, poate …

Mă gândesc la tine. Iar. Din nou. Surprinzător sau nu. Zilele trecute eram sigură că n-o să-mi mai treci prin minte. Mă săturasem de toată telenovela trăită, de tine, de ea… de ele. Voiam liniște, iar tu ești furtuna. Ești furtuna care vine dintr-odată, furtuna aia care nici măcar la …

Deschizi ușa doamnei. Din spate vine el, românul adevărat, mascul, tânăr, umblat pe la sală, gelat, de abia coborât din mașină. Vorbește la telefon și se bagă printre voi, se înfige pe ușa pe care o ții deschisă. I se cuvine. Alee printre blocuri, cu sensuri îndoielnice. Îngustă. Ca orice …

Când mă gândesc la felul în care lumea judecă fără ezitare, cântărind lucrurile atât de superficial încât nici măcar pojghița de deasupra nu rămâne neatinsă, nici nu-mi mai vine să scriu. Și totuși, o fac pentru  acele femei înțelegătoare, poate nu prin răbdarea de  a citi pe îndelete, ci prin …

Se îmbătau când se întâlneau. Ori se amețeau. Bărbații. Ea se cenzura, avea o onoare de apărat. Firesc, normal. De circumspectă prefera și-și păstreze capul pe umeri întotdeauna, n-avea de gând să-l piardă vreodată. Și fumau mult pe terasa deschisă. O poștă la care Anna nu participa. Ținea la rațiunea …

Golescu se gândea în ultima vreme tot mai des la moarte. Trăia într-o ţară anonimă, un oraş plat şi fad, într-o comunitate indiferentă care i-a întors spatele afectiv. Nici dacă ar fi fost un locatar al unor mega-polisuri avansate civilizatoric, arhitectural ori energetic nu s-ar fi simţit mai bine. Poate …

«Nici eu nu-ţi pot pune toate întrebările, nici tu nu-mi poţi da toate răspunsurile.» (José Saramago, „Evanghelia după Isus Hristos”) Ca în fiecare duminică, îmi tot zic că e timpul să merg la biserică. Vreau însă la biserica mea, dar până acolo e o bucată bună de drum, căci biserică …

Stai în fața mea și mănânci liniștit și tacticos, cu gesturi aerate, ții tacâmurile cu vârfurile degetelor, de parcă ai fi o cocotă. Ți-ai făcut manichiura, îți permiți. Mă gândesc la cum cercetezi paharele, farfuriile și furculițele, mereu atent la vreo umbră ca să le poți arunca la loc în …

Băiatul era încă acolo, în fața ușii. Avea palmele reci. Se simțea foarte amețit și foarte speriat. Deschise ușa camerei și, cu hotărâre, își luă sora de mână și încercă să o tragă după el, spre ieșire. Ea se împotrivi puțin și îl privi foarte mirată, deși se pregătise de …