Articole despre indiferenţă

Respectul faţă de oameni şi sprijinul moral sau material pe care-l putem oferi ar trebui să ne însoţească permanent, nu doar de sărbători sau doar cu animalele abandonate, copiii orfani şi bolnavii incurabili. În oglinda fiecăruia arată mai bine generozitatea faţă de cineva aflat într-o suferinţă evidentă – oglinda noastră, …

Credeam că te-am pierdut pe tine, dar m-am pierdut pe mine. M-am pierdut în așternuturile tale, în cuvintele dulci și promisiunile nesfârșite. Puteam să jur că nimic nu va sta in calea noastră, mi-ai zis că te-am făcut să te simți uman. Eram așa fericită. În spatele acestei imagini perfecte …

A durut, a trecut. Am fost fericită. A trecut. Sunt eu! Sunt tot eu, dar altfel. Trăiesc! Caut, mă caut, te caut, simt, sunt vie. Exist, mă zbat, mă revolt, înțeleg, accept, mă scufund, mă cațăr. Pe viață. Trăiesc! Ard. Dau. Iau. Rănesc. Iubesc. Sunt eu! Trăiesc! Imprudent. Autentic. Nu …

Ai plecat! Ai plecat mai repede decât o adiere de vânt într-o zi caniculară. Ai plecat fără să-ți pese că lași în urmă doar nesiguranță și regrete. Am regretat că nu ne-am despărțit frumos, am regretat că ai intrat în viața mea ca un străin, iar când ai plecat, ai …

Știți ce mi se pare cel mai tragic la masacrul din Săpoca? Nu faptul că pe acolo pacienții, periculoși, sunt puși uneori doi în pat și că printre paturi, dacă au vreo idee, pot găsi stative de metal care, de felul lor, sunt mai eficiente decât niște bâte. Nici faptul că …

Mi-a trebuit multă iubire ca să te urăsc atât de tare… De fapt nici nu știu cum să numesc amalgamul ăsta de sentimente, nu știu cât e ură, nu știu cât e iubire pentru ceva ce a fost demult, nu știu nici dacă te iubesc încă. Pot spune doar că …

Cea mai bună prietenă. Îi sunt. Ea aşa zice. Dar chiar cea mai bună… nu ştiu. Însă încerc să-i fiu. Ei şi tuturor prietenilor sau cunoştinţelor mele. Poate nu reuşesc să am mereu sufletul întreg acolo, în problemele lor. Însă păstrez cu încăpăţânare acea amprentă de bun-simţ. Rareori, simt că …

În încercările disperate de a ne fi bine, ne forțăm să iertăm și să acceptăm! Nu pentru că n-ar fi corect s-o facem, dar ca să acorzi iertarea trebuie să ți-o ceară cineva! Dacă celălalt nu face asta sau nici nu crede/ știe că a greșit, că are de ce …

Cutremurată de zborul haotic al fluturilor diabolici din stomac, ce vor parcă să îmi creeze spasme în suflet, distrasă continuu de amintirea ta, de vocea ta, de parfumul tău, de privirea ta din altă lume, aștept cu nerăbdare un semn de la tine, arzând în acest iad al incertitudinilor. În …

33 de ani, înalt de 1, 85, de familie medie spre bună, școlit la școli particulare, fără mari averi, situație financiară stabilă, un copil și o nevastă. A, nu-nu, astea din urmă nu se dau, dar vin la pachet cu el. Ca să continui, e căsătorit de 9 ani. Nevasta… …