Articole despre Inviere

Se joacă la Teatrul Odeon din București spectacolul “Casanova”, după memoriile marelui amorez, aventurier, călător din secolul al XVIII-lea, îl știți. Giacomo Casanova a trăit șaptezeci și trei, a cunoscut, ca să spunem așa, multe femei și, cel mai important, și-a scris viața. Așa știm astăzi cum gândeau și cum …

E utilă acțiunea de imagine a societății comerciale mai cunoscută drept Biserica Ortodoxă Română. Ne arată, fără echivoc, cine sunt – după mintea fericiților –farurile, luminile pe care poporul (românii!) le urmează. Așadar, genul ăsta de oameni: Puric, Connect-R, Buzdugan. Valorile. Iluminații. În definitiv, trăiesc în oraşul care l-a făcut …

 Pseudo-capitolul VII Am impresia că sunt un om rău. Într-un an, la  slujba de Înviere, un copil a strigat în gura mare “Părinte, mamaia nu mă lasă să zic puță!“. Bine, n-a zis puță, a zis cu “l”. Și, în toată liniștea, îngrozirea și stupefacția masei de oameni care a …

Stau cu microfonul într-o mînă şi cu lumînarea în cealaltă, în curtea bisericii tale, Doamne. Plouă tare, mi-e foarte frig, am şi puţină febră şi mă doare capul şi carnea mă doare. Dar Tu ştii toate astea deja, fiindcă Tu eşti Atoateştiutorul. Privesc vălătucii de abur care îmi ies din …

Am venit de la slujba de Înviere cu inima strivită, aproape plângând… de cât suntem de mici şi murdăriţi de întuneric. Prinşi în mreje de podoabe lumeşti, făţărnicie, zgomot. Departe de credinţa vie. Acasă lumânarea mea s-a stins de-o lacrimă. I-am lăsat linişte, am mulţumit şi m-am bucurat că măcar …

Am acuş 38 de ani şi pot să vă spun, fără pic de îndoială, că temelia pe care eu m-am tot zidit a fost copilăria mea. Nu ştiu alţii ce cred, ce simt, dar eu asta ştiu sigur.  Scrisoare către Scumpa mea bunică Iubita mea, amintirea mea, fetiţa mea…unde eşti? …

Se prea poate să-ţi vezi cu o coadă de ochi de vârf de deget mare călcâiul pasului care urmează. Dar, cel mai probabil, nu ştii ce vezi pentru că e târg de gânduri, cu poze şi sunete, în capul tău cuminte. Lasă, nu-i bai, târgurile erau frumoase pe când eram …

Acum şase ani căutam cu disperare o biserică ortodoxă în Perugia. Unii spuneau că ar fi fost la o margine de oraş, în zona fabricilor, alţii spuneau că ar trebui să caut în centru… Îmi lipsea mirosul de tămâie şi de lemn vechi, voiam să aprind o lumânare la Vii …

De câte ori ajung acasă de Paște, merg pentru slujba de Înviere la biserica din cimitirul unde își trăiește veșnicia tatăl meu. Niciodată n-am scris despre asta, dar acum simt nevoia s-o fac. Deci, într-o mini formațiune de familie, ne prezentăm cu o modestă jumătate de oră înainte de miezul …

Nu mi-a păsat niciodată de ce se întâmpla după cu iubirile care au murit de moarte bună. Nu le săpam morminte în suflet, nu le puneam cruci, nu le plângeam, nu le îngrijeam amintirea. Că se ridicau la cer ori nu, ştiam de la singura mea bunică, altfel femeie credincioasă, …