Articole despre motan

Omul tot om rămâne prin felul în care se raportează la timp și la curgerea lui. Permanent m-am plâns de timp, de lipsa lui de elasticitate, de refuzul lui de a fi îndeajuns pentru tot ce aveam de făcut pe parcursul unei zile. Parcă mă aud spunând că, și de-ar …

Anul acesta, 8 martie s-a hotărât să vină cu o vreme mohorâtă. Deşi tarabele sunt pline de flori primăvăratice menite să celebreze ziua noastră, a femeilor, ploaia mă îmbie la meditaţie. Recunosc că nu doar ploaia. Ci şi telefonul surorii mele care, după ce mi-a urat căldurosul „la mulţi ani!”, …

Am avut odată, pe vremea când locuiam la etajul patru al unui bloc de pe balconul căruia se vedeau apusuri violete amețitor de frumoase, un motan pe nume Petrică. Un siamez cu ochi albastri care, orice i-aș fi făcut, nu se dezlipea de mine. Dacă mă duceam în bucătărie, venea …

Până şi cizmele îmi stau trântite la intrare, una într-o direcţie şi una în cealaltă. Ca o atenţionare. Nu pot vorbi despre trecutele mele nopţi, sunt mult prea grele. Ca stropii aceia de Samsara suspendaţi în aerul greu al încăperii, ce transpiră a santal şi narghilea, a opium şi absint, …

– Să închideţi uşa, spuse motanul, fără să se oprească din subliniat. Dobre se ȋntoarse, dar uşa era ȋnchisă. – Iertaţi-mă, spuse Dobre. N-am mai văzut motani în agenţii de turism. – Coada-i de vină, nu-i aşa? Motanul ȋl privi pentru prima oară. De când ȋmi propun să pun un …

Asta nu ar fi nicio pagubă tragică. Odinioară, Motanul mă întrebase un lucru şocant care, daca aş fi nevoită să-l echivalez în limba oamenilor, ar suna, tradus aproximativ, cam aşa: “Dacă te vei căsători vreodată, te vei mai întâlni pe ascuns cu mine, când luna e atât de ferită sub nori, încât …

Zilele trecute, la întoarcerea acasă, am găsit un mesaj de la soră-mea: – X! Am o veste bombă! Întră pe mess ASAP! Am intrat cât am putut de repede. Asta după ce mi-am trântit geanta într-un colț, mi-am deschis nasturii de la palton, am ridicat storurile de la geamuri ca …