Articole despre speranţă

Deprimarea este o stare firească a fiinţelor înzestrate cu conştiinţă de sine. Atunci când copilul începe să gândească despre sine şi despre ce e în jur, observă cu durere că părinţii nu sunt perfecţi, că el nu este omnipotent şi că lumea, în general, funcţionează după reguli care de multe …

Țara s-a rupt din nou în două: în publicațiile intime cu fosta Securitate se scriu elogii doamnelor în etate care se calcă pe cap să atingă moaștele Sfintei Parascheva (neapărat să citiți), dar, altminteri, și furibund împotriva „babelor” se scrie. Atenție, s-a găsit buba țării noastre: babele – ele, netrebnicele!, …

E adevărat: cu avionul, în Malta ajungi mai repede decât dacă te aventurezi o fugă (vorba vine) cu mașina pe Valea Prahovei. La fel de adevărat e că aici nu poți încinge grătarul și mai ales că nu-ți vine să nu-ți strângi în urmă, că se uită istoria toată la …

Mâine e ziua cea mare, dragul meu. E ziua în care te voi uita. Ziua în care am decis să uit toate amintirile cu noi și sa ucid toate visurile pe care le aveam în doi. Ziua în care voi uita cum te cheamă și ce însemni pentru mine. Ziua în …

Ești timp Dimineața m-a găsit cu gândul la tine. Știi, mă doare de tine! Te-am auzit din nou spunând că nu mai ai timp. Că tu nu poți, că nu mai vrei, că nu mai crezi, că nu mai e… timp. Că a fost timp, mult, frumos, dar nu mai …

A venit toamna. Parcă s-a răcit vremea. Parcă ne-am răcit și noi. A trecut vara atât de repede. A trecut vremea noastră. Ne-am răcit atât de ușor și nu pot să nu mă întreb cum de s-a întâmplat una ca asta. Vara noastră a trecut. Nu mai suntem ce am …

Și iar s-a întors. Nu a mai așteptat ca altădată. Era obosită acum. Ar fi vrut să bată vântul tare, să o ia, să o zboare ca pe o frunză, să o izbească de copaci. Ar fi vrut să se sape o groapă, să cadă din înalt acolo, unde să …

„Copiii: ei dansează înainte să afle că există muzică pe lumea asta.” (William Stafford) Să știi să urci la urechea unui copil de șase ani și să auzi sunetele altfel de cum le auzim noi, oamenii „crescuți”… să reușești să vezi cum percep ei lumea și cum analizează fiecare lucru …

El… L-a format din ce a aflat virtual (destul de multe, ar putea spune), reacții, senzații și vise. A format un întreg pe care l-a transformat într-o proiecție cu chipul lui. Și l-a pus să aștepte. Ca o marionetă. Fără inițiativă. Care doar stă. Și se hrănește cu reacții. Ale …

Îți pare rău, baby? Mie îmi pare și mai rău… Că am răspuns chemărilor tale și am acceptat să îmi aduc și sufletul lângă tine, neștiind că mintea ajunsese acolo cu ceva timp înainte; Că m-am simțit cel mai bogat om din lume când mi-ai spus că „Indiferent de ce …